Timpuri reale

Coldness.

2011-10-30T12:07:00.001-07:00

Si iata ca a venit octombrie. Nu stiu cum sa incep sa scriu ceva, niciodata nu m-am priceput.. Am foarte multe idei in cap insa... nu stiu cum sa le organizez aici:)). Mda, spuneam de octombrie.. Intotdeauna am spus ca.. nu imi place frigul si nu vreau zapada insa anul asta s-a schimbat ceva.
Exceptand unele ..situatii, as putea sa spun ca vara asta a fost cea mai nasoala vara din cele 16 ale mele. Si iata ca am intrat in toamna, cu gustul asta amar. Si parca ... anotimpul asta a inceput sa imi placa. Poate ca imi lipsea frigul, vantul si cerul gri, indesat de nori. Si inainte pot sa spun ca uram cele enumerate mai sus. Si acum ..iubesc atunci cand bate vantul, rece, acea senzatie de rece care iti intra pana in maduva oaselor, in timp ce privesti strada gri, lunga, marginita fiind de pomi. Si pomii astia atat de colorati! Totul este incoronat de cerul imens, gri inchis, spalacit, mohorat, reflectand starea mea dominanta de spirit. Asta e peisajul ideal, pe care, atunci cand il intalnesc, il...traiesc din plin, intr-o stare absolut deconectata de realitate. Ceva ciudat totusi, si da..puteti sa spuneti ca sunt nebun, dement, scelerat. Asa e.. Revenind, peisajul asta ma...defineste, ma implineste, poate reflectand ce simt si ce traiesc. Poate de-aia imi place. E prima oara cand spun ca imi place toamna, chiar ca o iubesc. Ma implineste, asa cum am zis mai sus.
Astept acum sa vina iarna cu zapada. Ciudat, sa spun asta, dupa cum bine stiti. Am multe amintiri... iarna, si o sa le descriu atunci cand o sa vina vremea. Am multe de povestit.
In rest ce sa mai spun... liceu, invatat , teste alea alea. Casual things. Yea, iarasi, rutina... Si as vrea totusi sa fac niste poze.. Nu stiu daca o sa am timp...
Cred ca o sa mai scriu ceva curand...
Real.

2 years!

2011-09-07T13:58:00.000-07:00

Se fac 2 ani de Timpuri reale. Citind.... rand pe rand postarile mele am observat o mica schimbare la mine. Sau poate mai multe ? Nu stiu ce sa zic.
Sper sa mai scriu ceva curand. Oricum am deja cateva subiecte pe care as vrea sa le...atac ? Insa sunt super obosit si la ora asta...nu prea e de scris.
See you soon,

Real.

A change of heart

2011-08-20T13:34:00.000-07:00

Sunt atat de... nu stiu.. Sa incep cu inceputul. Vara asta nu prea am fost plecat si mama s-a gandit sa ma trimita intr-o tabara random. Am cautat impreuna pe net si am gasit o chestie cu Adventure Camp.
Undeva in zona muntilor Apuseni am plecat sa ma duca in tabara; partea interesanta e ca nu cunosteam pe nimeni. Am ajuns acolo duminica pe la 3 si mi-am dus bagajele in camera si ai mei au plecat. Cativa copii erau deja acolo. Am nimerit in camera cu un tip Andrei, genial omul, tot din Bucuresti. Pe la 5 ne-am cam strans toti. Cam ciudat sa nu cunosti pe nimeni insa in acelasi timp e si fain. In dupa amiaza aceea trebuia sa ne cunoastem asa ca organizatorii au propus sa jucam jocuri de...socializare. In seara aia nu a fost cine stie ce pentru ca inca nu ii cunosteam pe ceilalti destul de bine. Zilele care au urmat au fost pline de aventuri gen: tir cu arcul, plimbare pe munte , plmbare pe cursul raului si traseu cu bicicletele. Cam astea au fost in primele doua zile, si dupa a doua zi , chiar a inceput sa fie genial; cu a doua sau a treia seara. Stateam pe balcon, 10 insi, inveliti in paturi, cu privirea spre muntii inveliti de paduri, despicati de un rau extraordinar de rece. Si stateam tarziu pana pe la 4-5 dimineata cand cadeam terminati de somn, trezirea fiind la 8. A treia zi, mi se pare, a fost absolut superba. In prima parte ne-am catarat pe stanca si in a doua parte am facut via feratta . Dupa chestia asta , cei obositi s-au intors la masina si eu cu cativa si cu o animatoare ( instructoare ) despre care va voi vorbi mai tarziu am mers la un pod, deasupra unui rau extraordinar de rece. Mai era si un tip, directorul taberei sau ceva de genul asta un om absolut extraordinar, care a legat ceva corzi si carabiniere de pod, ca sa ne agatam de ele cu hamurile si sa sarim in rau. La prima vedere , poate ca numai un tip cu cateva doage lipsa ar sari, dar spre final am sarit toti, si nu numai odata. A fost o experienta... bestiala. Te urcai pe podul de fier, care se balansa , iti legai coarda de harnasament si sareai ca un descreierat, intrand in apa rece ca gheata (apa de munte people). Acolo, curentii fiind puternici trebuia sa inoti impotriva lor, si sa iti desfaci si carabiniera in acelasi timp... genial! Asta pe langa faptul ca ti se taia respiratia de la raceala si ca trebuia sa inoti cu bocancii si hainele pe tine. Cand ieseai din apa, parca intrai in sauna. Iti era incredibil de cald cu toate ca afara erau vreo 25-26 de grade. Apa raului avea vreo 10. Din locul cu pricina, pana la cabana erau vreo 16 km. I-am parcurs 30 de insi inghesuiti , unii peste altii claie peste gramada :)). Epic. In ziua aia am avut si mai multe ocazii de ..comunicare si deja ne vorbeam ca si cand ne-am fi cunoscut de o gramada de timp. Seara am urmat acelasi tratament : balcon, afara frig, plapume pe noi si un telefon cu . Tipul asta Andrei, cu care am stat in camera... e inebunit cu Pink Floyd si cu muzica rock veche. Au avut loc mai multe ...schimburi de experiente intre mine si el. Eu cu Nirvana si deathcore, el cu Pink Floyd si rock , soft rock. In final (la finalul taberei) am ajuns amandoi la concluzia ca ne-am schimbat. O sa va vorbesc de asta mai tarziu. Nu stiu sigur insa cred ca in ultima zi am facut o vizita in pestera si ne-am dat pe tiroliana. Experienta cu tiroliana, noua pentru mine, a fost , ca si celelalte de nota 10. Sa iti lasi tot corpul intr-o coarda si sa aluneci pe alta, deasupra unui drum, si unui rau. Incredibil.
In ultima ..noapte, am avut foc de tabara; insa am fost putin indignat pentru ca nu ne-au lasat sa mergem la magazin sa ne luam ceva..de rontait. Din nefericire nici focul nu a fost cine stie ce. Cu toate ca am luat multe lemne, le-am pus nustiu ce insa noi stateam pe un platou, despartit de alt platou de un rau. Pe cealalta parte erau parcate vreo 2-3 Logan-uri d'ale romanului , cu manele. Dupa asa o tabara, sa se incheie cu...urlete. Da, cam asa a fost. Mi-am luat si eu chitara la foc si m-am asezat langa toti ceilalti incercand sa ma ..concentrez pe... sentimente. Si atunci am inceput toti sa cantam. Spre fericirea mea, si probabil a tuturor , cu o chitara si vreo cativa insi care cantau cu mine am reusit sa ii acoperim pe manelisti. Dupa ceva timp de urlat, de cantat cantece lumea s-a mai domolit, au dat si ei muzica mai incet. Unii (de la noi) plecasera spre cabana si incet incet am ramas eu cu una dintre instructoare. Si nu stiu cum se face ca mereu dau peste oameni incredibili in imprejurari ciduate. Si am inceput sa vorbim, sa ne cunoastem. Si am eu chestia asta, imi place sa... vorbesc cu oameni cu capul pe umeri. Detest sa... cunosc pe cineva si dupa doua trei vorbe sa imi dau seama ca ...ar fi mult mai ok sa vorbesc la pereti. Si sunt peste tot in jur, oamenii aia pe care ii intrebi "- Salut mai , ce mai faci ? -Imi place inghetata!". Ea e genul de cu capul pe umeri. Am stat mult de vorba, si am invatat multe de la ea.
Dupa ce am stins focul, am mers cu ea la cabana unde era si cealalta instructoare si inca cativa copii. Am mers pe terasa si am inceput sa jucam "Urmatoarea Carte"; e un joc gen adevar sau provocare. Si e destul de interesant sa vezi tipe de 21 respectiv 22 de ani cum...fac ca animalele pe la 2 noaptea :)). Dupa ce s-a terminat jocul, pe la 2.30 am mers in camere. Toata lumea s-a culcat insa eu si Andrei am iesit pe balcon, sa respectam traditia. Noaptea aia, ultima noapte as putea sa o descriu ca..ceva ireal, ceva adanc, ca un abis plin de ..emotie. Poate m-a impresionat asa de tare momentul si din cauza melodiei, High Hopes. Sunt uimit pentru simplul fapt ca un om care m-a cunoscut de..6 zile a putut sa fie sincer cu mine, sa imi spuna ca s-a schimbat. Si credeti-ma, nu multi oameni recunosc ce mi-a zis el in noaptea aia. Nu pot sa scriu aici pentru ca, nu se poate :P. Si atunci , dupa ce mi-a zis el de..schimbarea asta, mi-am dat seama defapt ca tabara m-a schimbat si pe mine , foarte mult. Atat pe plan fizic, cat si pe plan sentimental. Mi s-au confirmat niste..idei, niste principii, si voi merge in continuare pe ele.
Si nu stiu pentru voi dar, pentru mine fiecare melodie inseamna ceva. Cand ascult melodia asta imi imaginez iarasi noptile lungi si racoroase cu noi toti stand pe balcon, in liniste uitandu-ne la munti si ascultand piesa asta.
In dimineata zilei in care plecam, cei care stateau la Cluj, Oradea, Satu Mare, lalala zonele alea au fost luati de parinti. Bineinteles ca a fost luat si Tudor, un ardelean cu care daca stateai 2 minute, mureai de ras.
Si pe la 5 am ramas 9 insi, cei care trebuia sa mergem la Bucuresti impreuna cu Mirela...o alta...instructoare. Si, spre...nefericirea mea, poate si a celorlalti , celelalte doua instructoare cu care m-am inteles super bine au plecat inaintea noastra. Asa o dupa amiaza oribila, traita pe fundalul melodiei de la Pink Floyd, ce facea totul mai profund , in care cele doua impreuna cu directorul Calin, si fetita lui mica, Monica s-au urcat in duba si au plecat, intr-un apus de soare visiniu, astrul insasi, parand a fi trist. Si oh da, linistea aia mormantala, linistea aia...seaca, desertica dupa plecarea lor, s-a asternut peste tot in jurul meu, si probabil si al celorlalti lasandu-ne..goi. Parca cele doua erau sufletul taberei. In cele din urma ne-am adunat toti..9 pe o terasa si la inceput am cantat putin la chitara insa nu puteam sa rezist. Poate ca voi , cititorilor, nu intelegeti dar, pentru mine tabara asta a inglobat un ...univers de...trairi si sentimente unele noi pentru mine. Cum a fost cel cu sinceritatea de exemplu.
In continuare , am lasat chitara din mana si am inceput sa atarn pe scaun, cuprins fiind de alta melodie :

Este... fara cuvinte. Partea mai nasoala e ca Andrei era cu o tipa Bianca si, el e din Bucuresti, ea din Buzau... si va dati seama probabil cum...se simteau... si pe fundalul melodiei asteia. Pe la 8 eram deja in tren spre Bucuresti, toti 9... ne asteptau 12 ore de mers. Am avut un ultim view al muntilor si s-a lasat noaptea. Ador, zgomotul pe care il face trenul peste sine. Il ador. Si ador sa ascult melodia asta cand sunt in tren. As I said, tabara mi-a facut cunostinta cu multe experiente noi... Toti ceilalti dormeau insa eu si instructoarea am stat treji toata noaptea, vorbind. Spre dimineata pe la 7.30 mi-am dat seama ca suntem pe campie, o schimbare asa brusca de peisaj. Fiind noapte, nu am trecut prin fazele de..munte - deal si podis -campie, ci direct munte - campie. La 8 eram in Bucuresti in gara, buimaciti si rupti de somn, tristi si socati. E oribil sa .....pleci din mijlocul muntilor si al padurilor si sa nimeresti in mijlocului unei pustietati jegoase, gri. Nu pot sa va descriu starea de ...soc oribil atunci cand am pasit pe peron. Parca totul a fost un simplu vis, un vis prea frumos, unul care te-a schimbat.
Am fost puternic influientat de tabara, si de oamenii din vest care sunt absolut geniali. Muntii, padurile , stancile, apele, corzile, sudoarea, oboseala, noptile, apusurile, tigarile, plapumele...noi si Pink Floyd si Vama Veche.....Plus trenul si experientele de acolo.
O tabara plina de...aventuri fizice si ...psihice, morale..sentimentale. Cred ca nu o sa o uit niciodata. Si cred ca titlul postarii este destul de...sugestiv. Sper macar ca...ati trait cu mine macar putin din experienta asta.. Nu stiu daca am reusit sa ating chiar...toate punctele insa daca o sa vad ca lipseste ceva, o sa fac o alta postare .

"Vrei soare, soare iti dau"
Real...

Zambet

2011-08-04T12:49:00.000-07:00

Deci, sunt.... intr-o senzatie de-aia absolut geniala in care nu mai am nicio grija, si parca cerul e mai albastru; altfel spus ai putea sa spui ca sunt drogat :)). Oh da, sunt absolut coplesit : de un zambet !
Pai, sa va povestesc cum a fost; Mergeam prin Bucuresti, obosit ca naiba, cu un ghiozdan imens si o chitara in spate, in zona Dristor , la metrou. Habar n-am daca era Dristor 1 sau Dristor 2, insa stiu ca era cel in care luam metroul spre Obor. Si statea metroul pe peron, odihnindu-se. Intru si eu, metroul, gol (La Dristor e capat de linie) ma asez pe scaun. Stau ce stau, imaginandu-mi "Something in the way", dupa o zi.. ciudata.. Incepe sa intre lumea in metrou, asa pe rand, si deodata, intra o tipa... Eu de obicei sunt deconectat cand merg pe strada sau undeva si traiesc in lumea mea dar ... s-a intamplat sa o privesc, si m-a privit inapoi . Eveniment ciudat, pentru ca am continuat sa o privesc in timp ce si-a gasit un loc pe scaun... pe diagonala fata de mine si s-a asezat. Saraca fata era probabil rusiata ? intimidata ? de privirile mele insistente. Cu alte cuvinte , ma holbam ca un descreierat. Si momentele parca erau infinite, totul statea in loc si eu o priveam ..hipnotizat ? Poate.. Incet incet simteam cum imi circula sangele ca un tren fara frane. Si continuam sa ma uit la ea...sa o asaltez, sa ...ma holbez ca un idiot. Pana cand un perete incredibil de realitate m-a lovit , peretele ..simbolistic, fiind defapt frana metroului, oprindu-se la statia Piata Iancului, unde trebuia sa cobor. Silit de soarta a trebuit sa cobor, si m-am urcat repede pe scarile rulante sa vad daca as putea sa ma mai uit la ea, pentru ultima oara macar... Si scarile urcau incet, si metroul pleca tot incet, parca totul se misca in reluare. Prin geam, o vad pe ea , si parca am avut un moment de criza cand, si ea , uitandu-se la mine, a pufnit intr-un zambet. In momentul ala imi venea sa trag cu dintii de metrou, sa mai ramana putin. INSA NU A FOST ASA. Mi-a oferit un zambet, insa ...sunt... confuz. De ce oare a zambit ? O fi vazut ceva comic in metrou ? Putin probabil. O fi zambit de penibilul situatiei in care ..am fost pus ? Probabil ca dupa atata timp de...holbat poate vroia sa vada daca ma mai uit odata, si privirile ni s-au intalnit. S-au mi-a zambit pentru ca si-a dat seama ca o plac ? Sau pentru a-mi o rasplata ? Sau pur si simplu pentru simtea nevoia sa zambeasca ?
Poate ca nu voi sti niciodata . Nu o sa uit niciodata zambetul ala. In timp ce urcam scarile, aveam sentimente contradictorii : Imi venea sa strang pe toata lumea in brate, si sa urlu de fericire, si in acelasi timp imi venea sa o iau pe sine, sa fug dupa metrou, sa ii multumesc macar pentru ca mi-a zambit. M-o fi crezut vreun violator pentru privirile insistente aruncate ? Doamne Dumnezeule, sper ca nu.
Mai multe nu as putea sa spun , am o stare incredibila de euforie dupa experienta cu zambetul. Cat mi-ar placea sa o cunosc !!!

....sper ca... o sa citesti asta candva.....

REAL

3 ore.

2011-07-20T12:27:00.001-07:00

Cam asta a fost excursia de astazi. Am decis sa ma destind putin de...obisnuit si am ales sa merg cu bicicleta prin iubitul nostru...Bucuresti. Am luat si un prieten cu mine pentru ca e mai bine sa ai companie. Am ajuns deci in Izvor (trecand bineinteles printr-un iad de autobuze in care temperatura depasea 40 de grade) unde e standul cu bicilete de inchiriat. Orasul asta nu e chiar un oras potrivit pentru bike deoarece strazile sunt bombardate si trotuarele sunt parcari. Trecand peste asta am plecat din parc, am traversat podul si am ales sa mergem pe Calea Victoriei; nu e o strada foarte...excelenta pentru asta deoarece are un singur sens iar trotuarele sunt prea mici. Ne-am chinuit totusi si am ajuns la Piata Victoriei. De aici , drumul spre Herastrau , pe B-dul Aviatorilor a fost foarte ok. Piata Charles de Gaulle - B-dul Aviatorilor - B-dul Beijing...nu a fost cine stie ce incredibil, pana cand am facut la dreapta pe Soseaua Pipera. Crima. Se construieste nu stiu ce pod. Sa fi vazut aici off-road. Am trecut de Calea Floreasca, si intr-un sfarsit si de podul ala. De aici incolo si mai crima :)). Temperatura la umbra de astazi a fost de 38 de grade, deci imaginati-va la soare cum a fost... Teoretic in camp, practic in Bucuresti, inaintam pe soseaua asta si de jur imprejurul nostru, nimic, exceptand firmele astea de masini, de pe partea dreapta. Era asa un peisaj arid, ca in Vestul Salbatic, o imagine desertica, umpluta de boscheti pe fundalul careia un vant cald imprastia nisipul. De-a lungul...desertului..o sosea - Pipera. Pe sosea, noi, ca niste caini insetati, uzi leoarca de la transpiratie inaintand cu greu, fiecare ...rotatie lesinati de sete si foame :D. Ce poate fi mai mirific de atat ? La un moment dat am facut dreapta, pe soseaua Bucuresti Nord si din punctul asta soarele ne batea in fata.... Inaintand in acelasi mod, am trecut calea ferata si de aici peisajul se cam schimba. Am luat-o pe trotuar, pe banda de biciclisti (un lucru aproape ireal din moment ce eram pe camp...) pe langa care erau plantati pomi!. La un moment dat am gasit niste stropitoare :D. Va imaginati ce am facut; ne-am tavalit prin apa sa ne racorim exact cum fac cateii:)) ....dementi. Am mai mers ceva, am facut stanga pe Doamna Ghica si apoi dreapta pe Soseaua Colentina. Drumurile pe aici erau destul de bune. Am mers pana la Obor unde am facut la stanga pe Mihai Bravu. Obor - Piata Iancului - Piata Muncii, trotuarele ne-au fost de mare folos. Cu toate ca a fost si un incident. Stateam pe trecerea de pietoni , semaforul era rosu..pana cand s-a pus verde, si am trecut; cand sa ne urcam pe trotuarul celalalt , se opreste un tip..cu o frana de-aia de NFS si urla : "Ba bagami-as p** in @!%$^$#%^&*(^%$#%^&" si tot asa... soferii bucuresteni...ce sa le faci :)). De la Piata Muncii Am facut dreapta pe bulevardul Decebal si am ajuns in Piata Alba Iulia. De aici drumul spre Piata Unirii a fost foarte bun insa am mers cu soarele in fata; ca urmare un alt val de transpiratie. Piata Unirii, aglomeratie, cocalari, SETE SETE SETE , Izvor iarasi :).
Cam asta a fost aventura de azi. Am scris asta pentru ca sunt ...entuziasmat ? Mda.. si va recomand si voua sa incercati :) . E absolut genial. Nu uitati : un ghiozdan , o sticla de cel putin 1.5 L , servetele .

REAL.

Home

2011-07-14T23:08:00.000-07:00

Romania, este tara in care, canalele sunt deschise , semnalizate de crengi uscate de pomi, capacele lor fiind furate si date la fiare vechi.
Romania, este tare in care, idiotii spunin gura mare ca nu au avut cum sa copieze la bac.
Romania, este tara in care, 10 km de autostrada sunt efectuati in 5 ani.
Romania, este tara in care, copii sunt violati si omorati de bolnavi mintal.
Romania, este tara in care, politia merge mana in mana cu mafia.
Romania, este tara in care, daca nu ai telefon "bengos" si "bemveu" la usa nu ai valoare.
Romania, este tara in care, te relaxezi ascultand manele si mancand mici pe malul Prahovei, si cand pleci lasi in urma toate gunoaiele.
Romania, este tara in care, trebuie sa ai plamani puternici sa te urci in autobuz, in ..."miresmele primaverii".
Si pana la urma este tara noastra...nu ? Ne vom civiliza vreodata ?That't the question. Asta nu e singurul canal deschis pe care l-am gasit. Am vazut foarte multe si mi-am zis sa iau o.. "monstra".
Mai e si chestia cu bacul... care pana la urma ma inspaimanta. Va dati seama ? E grav. Foarte grav. M-am amuzat zilele trecute cu un banc pe tema asta....crud dar real totusi : "-Ai fost ma la bac?
- Da.
- Si ai trecut ?
- Da.
- Cu cat ?
- Cu 1200 lei."
Mda...

Melodia asta cam descrie...zilele de azi, si cele ce vor veni.
Alt subiect pe care vroiam sa il abordez este cel "upside down". Iti traiesti viata linistit , intr-o oarecare rutina si deodata totul se intoarce pe dos, si nu in sensul rau sau bun al expresiei ci in sensul ciudat. Asa s-a intamplat la mine acum 2 zile, si starea aceasta ciuata continua sa ma bantuie. Si din obisnuitul zilnic, sunt acum cu totul ravasit si nu imi mai gasesc gandurile, ideile si...nimic. Sunt foarte...drogat as putea spune ?
Ne mai vedem,
Real.

Disturbed.

2011-07-01T01:36:00.000-07:00

Mda..Salutare tuturor.. De data asta am cam intrecut masura, nu am reusit sa scriu de foarte mult timp, din cauza lipsei de inspiratie si a starii confuze pe care o am.

Melodia asta poate ma descrie cel mai bine. In acelasi timp sunt foarte bucuros ca s-a terminat anul , stii. Ma simt iarasi liber, ca o pasare. Si nu stiu de ce zice lumea "Anul intai din liceu e cel mai frumos". A fost cel mai oribil an, din cei 9 pe care i-am avut vreodata. Bataie de joc, falsitate si glume proaste. Sunt atat de scarbit de chestia asta incat nici nu as vrea sa scriu mai mult despre ...
Faze cu cocalari si de-astea au fost 10000.... una insa a fost absolut geniala. Eram in autobuz, prin minunatul oras Bucuresti si la una dintre statii se urca doi valorosi. Uul era imbracat din cap pana in picioare in alb si avea niste ochelari negri, celalalt avea doar niste pantaloni pe el. A vazut toata lumea cartea junglei, nu ? Ei bine, tipul in alb, cel mai valoros, incepuse sa se urce pe barele autobuzul ca o maimuta tampita si retardata. Incerca sa vada cum e sa stai cu capul atarnat in jos in timp ce te sustii cu picioarele de barele de sus. Mda...si multe altele.
Oricum....nu stiu ce sa mai spun. Trec printr-o perioada de-aia oribila in care nu stiu ce vreau, nu stiu ce sa fac, cum sa fac... sunt foarte confuz. Sper sa imi treaca. Si de asemenea sper sa scriu mai des...like old times...

Real

Aprilie tarziu

2011-04-22T00:11:00.001-07:00

Hello everyone:). Yeah, yeah I know. Nu am mai scris de ceva timp insa iata ca nu pot sa las sa treaca o luna fara cel putin o postare:).
Mda..pai ce am mai facut de ultima oara....da, vad ca ultima oara va spuneam ca sunt retard.
Din martie incoace am avut parte de...o viata mai buna..adica m-am impacat cu prietenii mei. A fost excelent. In ziua aia mi se parea ca soarele straluceste mai tare, desi ploua :)).
Pe de alta parte am fost bagat intr-un cacat imens. Stiti voi, cu oamenii aia falsi. Nu stau sa va zic ce pentru ca e o poveste prea lunga si prea irelevanta; partea buna e ca am iesit din probleme foarte usor , in ciuda disperarii mele:)).
Si a venit vacanta. Mai, vacanta asta mi s-a parut asa frumusica. Am cunoscut cateva gramezi de oameni foarte tari :), like people to hang out with. Pacat ca are doar o saptamana. Ei sunt asa ca mine:): metalheads.
Si mai e si sentimentul de freedom pe care nu stiu de unde il am dar imi place pentru ca nu l-am mai avut de mult timp. Il ador. Te simti usor/usoara si ca poti sa faci ce vrei cand vrei cum vrei. :)Be free, it's incredible.
Tot in vacanta asta geniala am avut parte si de niste intamplari d-alea...stiti voi cu cocalari sau pitipoance.
Miercuri cred eram in tramvai, ma duceam acasa. Era acolo un tip intins pe jos, un tigan d-asta de nota 10. Era jegos, negru si duhnea a ....urina amestecata cu rahat...ceva de genul asta. Omul ala s-a tarat dintr-un capat in celalalt al tramvaiului strigand "Doamne ajuta-i", cersind practic. Tot cu el mai era un pui de tigan un omulet de-asta care se plimba si el insa nu se tara ci mergea in doua picioare. Partea interesanta e ca tinea mainile la orizontala, incercand sa nimereasca buzunare, sacosi stuff like that:)). La un moment dat a bagat mana in sacosa uneia si striga o alta femeie: "Ia uitati ma ca a bagat mana la femeia asta !" Taratoarea era prin preajma si a inceput si el sa urle : "Ce pu*a mea a bagat mana ? Esti proasta fa . Toti sunteti prosti pu*elor. Vino ma boule ce stai cu mainile alea blegi si nu apuci calumea bagami-as p*la in mata." Un spectacol de injuraturi uimitor , asta dupa cateva ture de "Doamne ajuta-i". :))
Inca o faza retarded a fost ieri in troleu. Ma duceam sa ma intalnesc cu un prieten si troleul era gol , stateam pe unul din cele 4 scaune din spate. Masina se opreste in statie si urca 3 flacai de-astia valorosi. Se aseaza in fata mea, bineinteles se holbau ca vacile proaste la poarta noua:)). Au inceput sa scuipe pe geam si sa rada de cum unul ii baga degetul in ureche celuilalt....mda...
Si sectia de tipe de 12 ani. Am avut ocazia sa cunosc cateva carute de tipe de-astea de 12-13 ani. Am ramas stunned. Sunt tot felul de proaste care se cred cool ca...fumeaza in primul rand. Nu pot sa suport oamenii care se dau mari cu tigarile. Si iarasi am o scama pe creier cu cei care ii spun "tigare". M-am uitat in DEX si se numeste TIGARA OAMENI BUNI. INEBUNESC CAND AUD TIGARE. Asa.
Postarea asta e foarte ciudata pentru ca nu am scris-o intr-o singura zi. Mi-a fost prea lene. Si in primul rand am avut stari diferite. Azi de exemplu , duminica 1 mai..sunt revoltat... sictirit.
Nu pot sa termin postarea asta. O sa incerc luna asta...sa mai scriu ceva pe blog...
REAl.

End me

2011-03-10T13:10:00.000-08:00

Trecand prin atatea, ma simt ca un drogat ce nu mai iese din starea aia. Poate ca un drogat se simte bine insa eu nu. Tortura zilnica, inghitind acelasi rahat in fiecare zi, si inca mai am 3 luni si ceva to the end.
And I have reached a conclusion. Ori tot ce mi se intampla e Real, ori sunt retardat.
Scriu asta public pentru ca...asta sunt ? Real.. o porecla, cum nu se putea mai perfecta si mai fit for me.
Scriu in fiecare postare ca "m-am saturat" , si intradevar m-am saturat; insa nu pot face nimic in privinta asta.
Retarded, so lost, so confused, so stabbed, so killed so dead, so fucked up.
Real..

Aici am mai fost

2011-02-26T11:35:00.000-08:00

Salutare tuturor. Yeah I know...iarasi nu am mai scris de mult timp. Faza aia cu ocupatia cu scoala... Ma rog:) Am sa va spun multe..
Sa incep cu scoala. Frate.. nu mai pot. Vreau o vacanta. Nu stiu la voi dar la noi profii cer destul de multe mai ales la matematica.. Am inceput sa am cosmaruri cu matematica si cu tot ce tine de ea.. sunt pur si simplu inspaimantat. Nu mai vreau. Vreau asa pur si simplu sa fie vara si sa beau un suc linistit, cu prietenii fara sa am vreo grija.
Apropo de prieteni..subiectul asta o sa il dezvolt mai mult..
Prieteni... Ce sunt ei ? Prietenii (in opinia mea) sunt oamenii aia geniali pe care ii iubesti super mult si cu care ai putea sa vorbesti ore in sir fara sa te plictisesti, dar iata ca...liceul a secerat multe din prieteniile acestea.
Ma am exemplu pe mine si pe multe cunostinte de ale mele. Defapt...sa vorbesc mai intai obiectiv.
Am scris la un moment dat de aceasta Bristena pe blog. O tipa exceptionala, nu stiu ce m-as fi facut daca nu ar fi fost in liceu cu mine. Suntem prieteni foarte buni inca din generala. In grupul asta de prieteni era si o prietena de-a ei. O sa o numesc X pentru ca nu vreau sa apara...certuri sau altceva. X s-a schimbat foarte mult pentru ca a picat in alt liceu si na...anturajul. Chestia asta a afectat-o enorm pe Bristena si imi parea rau ca o vedeam suferind asa rau pe tema asta...
Am scris de Bristena pentru ca e o persoana foarte importanta pentru mine. Mai am si alti prieteni care s-au confruntat si inca se confrunta cu chestia asta. E cel mai oribil lucru sa iti pierzi persoanele dragi.
Acum voi vorbi subiectiv. Nu voi da nume de data asta...de .....frica? sau pentru ca oricum nu ar conta. Eu sunt genul de persoana care pune mult suflet in tot ce face...dupa cum si blogul. Eu cel putin daca am niste prieteni prefer sa neglijez orice, si sa ii ajut pe ei daca au vreo problema. Si am avut acesti prieteni.. niste oameni extraordinari. Si iata ca.. noi indarjiti, "frate liceul nu va fi o problema intre noi". La inceput nu a fost.. dar iata ca incet incet din best friends au devenit friends pe urma amici, cunostinte si ...in cele din urma straini. Sa ajungi sa nu iti mai recunosti prietenii... un lucru sfasietor pentru mine. Ma doare chiar si simpla amintire a numelor lor. Ma doare orice amintire cu ei , ma tortureaza faptul ca...ma uit in agenda de telefon si le vad numele, ca ma uit pe facebook si dau de ei ca.... ma uit pe niste poze, noi , fericiti ...peste cateva luni deveniti straini. Ma omoara. Suntem dezbinati aiurea la licee unde dam de alti ...oameni care nu dau doi bani pe tine si care vor sa se foloseasca de tine(cu cateva exceptii). Pot sa scriu asta atat de liber pentru ca, sunt sigur ca nici unul dintre ei nu se va uita aici, sa citeasca asta, sa isi aminteasca de mine. Pentru ca nu ii intereseaza pe niciunul de celalalt. Ne intelegeam unul pe altul si ...ne ajutam. Aici nu PREA gasesc oameni in care sa ma pot baza...sunt doar...amici. Priteniile strong se fac din copilarie, cu inocenta cu alea alea...in care nu iti e frica sa spui un secret...acum mai greu pentru ca lumea e mai inchisa , mult mult mult mai inchisa si mincinoasa. Foarte foarte mincinoasa.
Si te intrebi: Cu ce am ramas ? Doar cu niste vorbe aruncate in vant si niste amintiri indepartate.
De aia am pus si melodia, Come as you are. Pentru ca ma amagesc cu atatea sperante de reunire. "come as you are, as you were, as I want you to be". I REALLY FUCKING WANT YOU BACK.
Nici nu stiu cum sa va sfatuiesc: ori sa nu puneti suflet, ori sa va tineti mai aproape unul pe celalalt...Pot sa va zic doar sa faceti cum credeti ca e mai ok.
Si cu asta as vrea sa inchei subiectul prietenie, pentru ca I am so sick of memories.
Iarna frate.
Pentru a mia oara, "URASC ZAPADA" :)). Vreau sa se topeasca MAI REPEDE. Bine..eu vreau multe dar nu o sa le insir acum.
Faza funny:
Stateam acasa intins pe canapea si ma uitam la tv. Suna telefonul FIX, repet telefonul fix si eu raspund.
(el) - alo?
(eu) - alo, da?
(el) - bai real, esti acasa? [asta era o conversatie pe telefonul fix, care e mereu acasa]
(eu) - nu...vorbesc de la un telefon public...

Exemplu de dumb:)).
Ah da si saorma de la Kogalniceanu. Stiti ca e chesti aia cu saorma la 2 lei din piata Kogalniceanu. Bai nu cumparati de acolo. Cand am fost ultima oara tipa care imi pregatea pranzul a stranutat peste ingrediente...si am plecat... so nu va duceti acolo ca poate gasiti muci printre cartori sau carne:))
Ascultati melodia.
Mai vorbim.
Al vostru , REAL.

ANUNT II

2011-02-05T12:40:00.001-08:00

Am nevoie urgenta de un baterist. If anyone can help me, please. E cam urgent...

Master

2011-01-12T00:11:00.000-08:00

Don't try to lie beacause I can smell your hide.
Anubis, don't let me die.

Epic.

Advice

2011-01-11T13:31:00.000-08:00

Cyanide & Happiness @ Explosm.net

E ok..

2011-01-01T12:50:00.001-08:00

E ok. O replica des intalnita de mine, cel putin, o replica care ma doare. Nu vreau sa mai aud ca "e ok", niciodata nu e "ok". Niciodata nu a fost ok. Nu este ok. Si probabil nu va fi ok. Ma simt atat de empty.
A fost revelionul, sa iti bagi ceva in el. Stateam asa pe canapea, plictisit si mi-am zis, m-am amagit ca de fiecare data, bai sa dau la antena 1, poate face cineva comedie calumea. Mut pe antena 1, tocmai venea Dan Negru cu o turma de manelisti in spate, ca vitele proaste la pascut. Un alt revelion petrecut la National Geographic Channel. Si pe langa toate astea starea aia de emptiness care pur si simplu ma face sa ma urc pe pereti, inebunesc. Pur si simplu simt ca nu mai pot. Ceva se intampla cu mine si cu siguranta nu va intereseaza dar parca totul se naruie in jurul meu. Defapt simt ca, totusi nu prea are ce sa se naruie din moment ce nu a fost nimic. Nu mai gasesc fericire in nimic, in absolut nimic. E OK E OK E OK E OK E OK E OK E OK E OK.
TOTUL E OK!!! LA DRACU, NIMIC NU E OK. Inebunesc.
Al vostru nebun , Real.
Mereu spunem ca la anul va fi mai bine, Ei bine, va zic eu, nu va fi.

The man

2010-12-27T03:15:00.000-08:00

And a man sat alone, drenched deep in sadness. And all the animals drew near to him and said :
" We do not like to see you sad... Ask us for whatever you wish and you shall have it."
The man said:
"I want to have good sight." The vulture replied :
"You shall have mine."
The man said"
"I want to be strong." The jaguar said:
"You shall be strong like me."
Then the man said:
"I long to know the secrets of the earth." The serpent replied:
"I will show them to you."
And so it went with all the animals. And when the man had all the gifts that they could give... he left. Then the owl said to the other animals:
"Now the man knows much and is able to do many things... suddenly I am afraid."
The deer said:
"The man has all that he needs, now his sadness will stop." But the owl replied:
"No. I saw a hole in the man... deep like a hunger he will never fill it is what makes what him sad and makes him want. He will go on taking and taking until one day the world will say: "
"I am no more and I have nothing left to give..."

Truth. Apocalypto.
Real...

In deriva

2010-12-18T09:48:00.000-08:00

Azi am iesit pe afara. Great day, though. Am un sfat pentru voi. Niciodata sa nu va luati adidasi cand iesiti iarna. Bine , la mine e si chestia ca ai mei sunt mai jerpeliti. Ma rog. O zi grozava, oameni grozavi, chestii grozave, si prima mea zi in care m-am batut cot la cot cu zapada cu o tipa. Bine.. nu orice tipa. Intelegeti voi.
Pe langa toate astea am vazut ceva de nota 200. Ati vazut vreodata afisele cu serialul ala de pe HBO "In Deriva" ? Ei bine daca nu stiti e un serial care se numeste asa. Din cate stiu nu are nico legatura cu vapoare esuate sau chestii. Dar azi :

am vazut asta. Erorare logica? Sau nu. God knows. Astept sa comentati :))
REAL :D

Road

2010-12-10T11:53:00.000-08:00

Azi am avut o senzatie ciudata. Eram pe o strada lunga si pustie. Sentimentul ma duce cu gandul la cele doua melodii :

si

\m/. Rece, pustiu, frig. Emptiness.
Real....

Jeg jeg jeg

2010-12-10T00:39:00.003-08:00

In ultima postare v-am zis de blocurile alea. Am reusit sa fac doua poze :

si asta :

Nu sunt cine stie ce poze reusite, arata doar realul. Sunt prea obosit sa incep cu prelegeri.
Nu aruncati chestii pe strada!
REAL

Old school

2010-12-04T12:59:00.000-08:00

Old school pentru ca nu am mai scris demult faze cu cersetori and stuff. Din toate weekend-urile posibile, cred ca this is the worst. A trebuit sa fac exercitii la matematica pana mi-au iesit pe nas la meditatii. (7 ore si ceva) Ei bine, in drum spre casa incepe un pui de tigan : ,,Deschide usa, crestine...." bla bla bla and the same old fucking story. Pe la sfarsit face : "Vreau cash vreau cash, sa fiu pe sistem". Fiind la capitolul mijloace de transport, am dedus ca putem sa mai numim un autobuz sau troleu, cacastoare sau WC mergator. De la un timp incoace nu stiu daca a existat vreo zi in care sa nu mi se imbolnaveasca plamanii, sa imi vina sa imi dau duhul in autobuz de duhoarea imputita de aurolac jegos. Azi spre exemplu, in spatele troleului era o baltoaca imensa de urina in mijlocul careia sedea imparateste un aurolac cu punga sa in mana. Sau acum doua zile cand toata lumea se inghesuia in fata autobuzului deoarece in spate isi facea nevoile un alt boschetar. Si, sincer sa fiu e o noua moda de WC-uri care pur si simplu ma da pe spate. Nici macar nu se mai respecta WC pentru femei si WC pentru barbati, toata lumea, urca in autobuz, se "relaxeaza" si pleaca. Sa va ia naiba de nespalati. Zic asta pentru ca mai rar vezi femei aurolac. Insa am vazut eu si d-alea care isi faceau nevoile in mijloace de transport. Nu stiu cum se face ca eu le vad pe toate. Parca sunt un magnet care atrage toate mizeriile, eu trebuie sa vad toate porcariile God dammit! Si mai frate, sunt frustrat! Inteleg, folositi autobuzele pe post de toaleta dar macar dus sa va faceti sau ceva. Te urci in masina si daca nu pute a rahat pute a transpiratie. Sa iti vina sa te urci pe pereti. Instant, ti se dezvolta un sentiment de claustrofobie extraordinar. Prefer sa merg pe jos, sincer sa nu ma complic sa se uite toti ciudatii la mine ca la monitorul oficial sau sa ma imput de mai stiu eu ce jeg. Vorbind de monitorul oficial, ma urc saptamana trecuta in tramvai si un grup de batrani erau ceva gen O.O . Bai frate?Am ceva pe fata? Not. Am dat muzica din casti mai incet sa aud ce vorbesc: incredibil de previzibil; cei cu plete stiti. "Vai dar ce par lung au tinerii de astazi, dar ce haine cu draci pe ei si ce muzica or asculta". Replica reprodusa dupa batranica aia. Eh. Mai si totusi mi se pare asa de funny ca poti sa folosesti mijlocul de transport in atatea moduri. RATB intr-un cuvant. Dezvoltat : Regia Autonoma de rahaT Bucuresti.
Asa. Hu..abia m-am incalzit. Mai oameni buni, am vazut azi ceva....mai mult decat oribil. Asa, de-a lungul unei strazi niste blocuri. Fiecare bloc avand gradina proprie. Ma, cred ca nici la porci nu e in halul ala de mizerabil. Si nu erau ghetori ca in rahova sau ceva erau niste blocuri de prin centrul Bucurestiului. Nu mi-a venit sa cred. INCREDIBIL. Sticle, hartii, pachete, chestii pe metrul patrat. Fix ca la groapa de gunoi. MAI OAMENI TRAITI ACOLO. Daca nu pentru voi, macar pentru de-astia ca mine defecti la creier faceti curat acolo. E INUMAN. Va place sa traiti intr-o groapa de gunoi. Bai, daca mai trec pe acolo o sa va fac niste poze sa va minunati si voi. Este dezolant. E ceva gen: iesi din bloc si incepi sa vaslesti pana la marginea trotuarului prin gunoaie. Chestiile astea te distrug si moral, si fizic. Daca voi v-ati obisnuit sa traiti acolo de ce nu v-ati duce frumos la groapa de gunoi? E aproximativ la fel, v-ar fi probabil la fel de bine. Inca odata va spun, cititorilor, nu erau ghetouri. Erau blocuri normale din sectorul 2. Macar voi , care imi cititi postarea ajutati Romania spre a fi o tara mai buna si nu mai aruncati pe jos chestii. Macar atat, va rog. Sa ne luam toti de manuta sa facem ceva bun, va rog. M-am saturat de mult timp.
Huuu. Sa ma mai calmez si eu. E foarte ciudat cand scrii o postare, si iti da adrenalina melodia pe care o asculti. Depinde si de starea de spirit pe care o ai. Eu, am o stare de descreierat, dement, scapat din lanturi.

Ar fi fost tare sa ascultati asta in timp ce citeati. :))
Ma rog, o sa incerc sa fotografiez acolo dar nu promit nimic. Pana la urmatoarea postare.....nu stiu ce sa va mai zic.. Incercati sa fiti voi mai buni si ceilalti poate poate vor urma exemplul.
REAL \m/

Scarab Ankh

2010-11-14T23:58:00.000-08:00

Cand eram mic vroiam sa devin egiptolog. Imi placea foarte mult Egiptul antic si cultura acestuia. Ieri am gasit formatia asta geniala care combina egyptian themes cu brutal death metal. Absolut perfect.
REAL.

Noiembrie

2010-11-08T09:14:00.000-08:00

Un noiebrie cald pana acum..totusi atat de rece! Un vant care matura frunezele ziua-ntreaga si un cer gri. ,,Cri cri ci, toamna gri, nu credeam c-o sa mai vii...". Zile fara sir, fara rost pline de emptiness. Rutina si iar rutina. Parca nu era asa...parca.
As fi vrut sa fac niste poze, you know.. like the old times. Leaves, trees, streets and stuff. But I don't know if I have enough time. I'll try.
Bataie pe locuri in autobuz frate:|. Deci am inebunit. In ultima vreme vad mosi si babe care se bat saracii pentru locuri. Daca ati vazut filmul 300 , poate va amintiti cum se impingeau aia. Asa e in autobuz. Se omoara intre ei ca la Termopile. Defapt nu numai batrani. Am vazut si pusti de varsta mea, poate chiar mai mici. Ingrozitor. Parca locul ala e cine stie ce comoara. Pe langa faptul ca , mai nou, intr-o calatorie simpla ma simt ca un cartof care se prajeste in tiigaie. Cum freci tigaia de aragaz , asa te freaca soferul: frana, acceleratie, frana acceleratie s.a. .
offf. Romanica.
So..comclusion: sper sa fac niste poze; see ya' next time,
REAL.

Cuvinte

2010-10-29T11:59:00.000-07:00

Ce greu e sa spui cateodata niste amarate de cuvinte! Dar, si cat primesti dupa. Limba pe care o vorbesti devine atat de complicata cand trebuie sa spui exact ce trebuie. Cuvintele sunt uneltele cu ajutorul carora ne intelegem intre noi si ne aratam sentimentele, trairile unii fata de ceilalti. E mult mai simplu sa zici ,,sa-mi bag p*** in mata!" decat ,,Ipotenuza la patrat este suma patratelor catetelor.". Dar este doar un exemplu. Nu ma refer neaparat la o teorema din matematica, ma refer la adevar. Adevarul este cel mai greu sa il exprimi. Aici o sa generalizez pentru ca nu vorbesc neaparat de adevarul ,,Mami am un 4 la chimie."; ma refer la adevarul in care traiesti si care te inconjoara; uneori il vezi , uneori nu.
Fiecare avem un moment de claritate care iese la suprafata; depinde doar cand si cum. Chestia asta am realizat-o de ceva timp insa astazi s-a conturat mai bine. Vreau sa ajung la un sfat pentru voi , cei ce cititi chestia asta: Fiti sinceri, cat se poate de sinceri. Puteti sa fiti sau sa nu fiti de acord acum, insa mai tarziu o sa vedeti ca am dreptate. Dar inca odata; nu ma refer neaparat la sinceritatea de genul notelor. Ma refer la sinceritate, asa..in general.
Mult noroc.
Al vostru, Real.

Tiganu' si casetofonu'

2010-10-26T07:45:00.000-07:00

Pai, faza extrem de amuzanta. Dupa ce am plecat de la liceu, m-am dus in statia de autobuz. Si astept...si astept...si tot asteptam pana ce, de la orizont, se iveste micul ,,Sandel" cu casetofonul pe umar. Nu stiu in ce videoclip am vazut un tip ,,rapper" cu un casetofon dupa el. Si acest Sandel, cu casetofonul lui, mergea asa..mai cracanat, scuipand la fiecare 2 metri. Din casetofon rasunau, duduiau, manele. Omu' era si el fericit. Pe aici pe colo, mai canta si el pe langa casetofon, ca vorba aceea- ,,Tiganului cand ii e foame, canta" .
Foarte tare omul. Dansa , canta cu casetofonul de ,,mare valoare" pe umar.
Romania, te iubesc.
Real.

Plictiseala

2010-10-12T06:58:00.000-07:00

O sa incep prin a va spune salut / buna. Stiu ca nu am mai scris de ceva timp. Faza e ca nu puteam sa stau aiurea, fara sa mai scriu ceva. Nici acum nu prea am vreo idee de ce anume sa scriu. Mi se pare ca zilele trec aiurea fara niciun sens. Te scoli, mananci, pleci, stai la liceu, pleci, ajungi acasa, mananci, scrii ceva, te culci...Bine asta e un rezumat. Rutina m-a izbit. Pe langa asta e toamna, e frig e ud. Si vine iarna...off. In fine. Maine e miercuri, astept vinerea as usual.

Cred ca ati auzit de Pink Floyd. Au melodia asta Good-bye blue sky, si m-am gandit ca se potriveste cu starea mea de spirit.
Mai vorbim, Real.

John Lennon

2010-09-27T11:51:00.001-07:00

Imagine all the people living life in peace.

Imagine there's no Heaven
It's easy if you try
No hell below us
Above us only sky
Imagine all the people
Living for today

Imagine there's no countries
It isn't hard to do
Nothing to kill or die for
And no religion too
Imagine all the people
Living life in peace

You may say that I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope someday you'll join us
And the world will be as one

Imagine no possessions
I wonder if you can
No need for greed or hunger
A brotherhood of man
Imagine all the people
Sharing all the world

You may say that I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope someday you'll join us
And the world will live as one

John Lennon. Un miliard de cuvinte nu pot descrie cat de geniala este melodia. Chill out and listen to it.
Al vostru, REAl.

Red Bull Flugtag 2010

2010-09-19T12:04:00.000-07:00

Am asteptat festul asta de gand am primit un fluturas cu el pe langa cismigiu. Ce sa zic... Am fost acolo pe la 12 cu multi prieteni si am asteptat sa vedem care e treaba; dj-ul schimba o melodie la 30 de secunde, nu o lasa pana la cap..in fine. A fost foarte tare. Tot evenimentul a fost prezentat de Dani de la emisiunea de dimineata de pe Antena 1. La inceput un tip a sarit dintr-un avion cu parasuta:) Tare omu'. Pe urma (eveniment nefericit) prima concurenta care a sarit cu un pian si-a rupt sira spinarii din cate am inteles, in rest totul a fost ok. Lume multa(parca se dadea paine). De asemenea mai era acolo un tip care se tot invartea cu un ski-jet. Pe la jumatatea evenimentului am plecat cu niste tovarasi in cismigiu.
Nice memories guys:)
REAL

Nirvana

2010-09-16T09:37:00.000-07:00

Eu ascult Nirvana de prin clasa a 6-ea.
Am vazut odata un comment pe youtube: ,,Give us Kurt, back we give you Justin Bieber and Lady Gaga". Sunt total de acord:)
Peste tot sunt numai ratati cu melodii tampite; fratilor voi nu stiti ce e aia muzica:|
Asa ca m-am gandit sa va dau un pic de Cobain :). R.I.P.

Asta e o melodie epica.
Cam atat pentru azi. Ah da si vroiam sa va mai spun ca am niste colegi foarte tari. Aproape m-am obisnuit cu ei; respect fratilor:)
REAL

Good bye, old friends.

2010-09-11T08:34:00.001-07:00

De luni incolo, nu ne vom mai vedea zilnic. Ma simt foarte ciudat.
Cei 4 ani petrecuti alaturi de voi au fost absolut magici. Atata distractie chiar si in orele in care faceam febra pentru ca nu ne facusem temele.
Scriu asta din dorinta de a mai petrece macar o saptamana alaturi de voi. O ultima saptamana cu tot tacamul, teste, certuri, batai si tot ce facea 8C-ul.
,,Golanii de la 8C". Da , noi am fost; si ma simt foarte mandru de asta. Si stiti de ce? Pentru ca fac pariu ca la liceu nu vor mai exista urletele venite din iad ale lui Bursuc sau sunetele de bestii scoase de Iorda sau Mihnea ocazional si Dragos in timpul orelor. De asemenea si vibratul sau trantirea cu banci.
Probabil ca nu voi mai sta alaturi de restul clasei copiind tema la chimie. Va amintiti? Cele 10 minute erau esentiale pentru tema.
De asemenea nu cred ca va mai fi vreun ,,Politia capitalei" sau ,,Tugulici". eh.
Imi va lipsi si teroarea ,,buricilor". Sau zilele bune in care taram noi, toti oameni de clasa a 8-a in clasa. Saracii...
Respect, fratilor.
REAL

One year celebration

2010-09-07T00:44:00.001-07:00

Anul trecut pe vremea asta am scris prima postare, deci se face un an. Multumesc tuturor celor care imi citesc blogul:)
REAL

Un nou pas in viata

2010-09-04T11:17:00.001-07:00

Nu stiu cum sunteti voi, insa eu am cazut intr-o stare de anxietate, de pe 1. Iar o luam cu scoala, respectiv cu liceul. Pentru mine insa incepe acest liceu. Noi experiente, noi profesori, noi colegi... noi aventuri.
Speram ca vacanta sa nu se mai termine, cum a spus si Momo. Eu cred ca are dreptate. Vara asta pentru mine a fost cea mai geniala dintre toate. Plina de peripetii; plus statul afara de la 12 pana la 24. 11:30 fiind ora generala de trezire. Toata ziua, ca furnica de colo-colo. Nici o clipa locului. Cand ajungeam seara acasa, obosit dupa toata fataiala, mai stateam si la televizor pana tarziu.
Dintre toti colegii care i-am avut au venit cu mine in liceu vreo 5, printre care si Bristena (open for fun). Daca ai una ca ea in liceu, scoala, ce-o fi, esti, dupa cum am mai spus open for fun.
De la acesti 4 ani ma astept la distractie, cat se poate de mult. Bine, ca in oricare alta unitate de invatamant trebuie sa existe si acei profi care iti dau 3 daca nu zici nustiu ce sau alti profi care iti dau 3 daca tu chiar nu stii. (e o diferenta, credeti-ma). Cel putin eu, in generala cand luam o nota mica si chiar nu invatasem eram impacat cu inima. Dar dupa ce stateam o seara intreaga sa tocesc tampeniile din caiet si a doua zi sa ma arda pentru ca am omis nustiu ce mi se parea absurd.
A trecut. Sper sa fie ceva mai...bine. Sa spun deci, liceu here I come.
De asemenea imi salut fostii colegi, pe absolut toti chiar si pe Traian:). Fratilor sa aveti parte de cei mai tari ani :).
Salut si ceilalti oameni care tocmai au intrat la liceu.
Bafta tuturor.
Real.

PS: Stiti ca scoala incepe pe 13, nu?
1. 13 numar ghinionist
2. I hate Mondays ...

Ego Drama

2010-08-12T13:06:00.000-07:00

Acum ceva timp ascultam numai Dark Tranquillity. Timpurile s-au mai schimbat si ascult si alte trupe. In seara asta insa, vorbind cu o prietena mi-am amintit de aceasta melodie extraordinara. Pur si simplu o respect foarte tare. Pentru mine e o opera. Nu stiu ce credeti voi. Melodia asta e o parte din mine. Respect , DT.

I really hope you liked it:).
Real.

A trip to Austria

2010-08-04T12:28:00.000-07:00

EI bine, pe langa mizeria dezolanta si blocurile gri ale Bucurestiului, am facut o mica escapada. 7 zile in Austria. A fost absolut FENOMENAL. Frate : O TARA CIVIlIZATA. Cel putin prima chestie interesanta care am vazut-o au fost muncitorii care ...MUNCEAU. La noi .. dupa cum bine stiti, nu munceste nimeni.
Pe langa asta, autostrazi frate. Deci ieseai de pe una si intrai pe alta. Si nu..cu 2 benzi pe sens. CU 4. Bine, acum nu fac asa ca un disperat. Faza e ca m-a izbit o diferenta incredibila fata de Romanica noastra. Oameni care nu fac zgomot la coltul strazii, nu seminte pe jos, nu rahat de caine pe strada..etc etc.
Apartamentul din vila aceea micuta in care am stat a avut o priveliste de pe balcon...absolut..mirifica :

Bine, poza nu-i chiar atat de reusita dar va spun era absolut geniala.
As vrea sa va mai arat cateva poze:

As putea sa continui la nesfarsit cu pozele. Daca mai vreti, spuneti. Pana atunci, mai vorbim.
REAL

Scarba

2010-07-17T10:14:00.000-07:00

Astazi am vazut ceva teribil. Nu va doresc sa vedeti si voi asta. Facand abstractie de faptul ca am avut o zi exceptionala, sunt scarbit. Cred ca nu exista zi in care sa nu vad ceva mizer. Ei bine, eram in pasajul de la Universitate, vrand sa plec spre casa. Din intamplare, am vazut o femeie coborand pe scara rulanta. (femeie mai gypsy, bineinteles). Crezand ca nu o sa se inatmple nimic interesant am intors capul. Cu coada ochiului ,insa, am vazut ceva: femeia a scuipat ca un taran. Atunci mi-am concentrat privirea pe ea, crezand ca nu am vazut bine. Mai departe insa, nesatula fiind, a mai tras un scuipat cu sete, asa, cat colo. Eram UIMIT. Hai, cu cocalarii mai esti obisnuit sa ii vezi scuipand dar o femeie?O FEMEIE?! Bine, ironia este ca era gypsy; asta aducand un grad si mai mare de dezgust.
A fost dezgustator. Daca ar fi sa ii dau o nota pe o scara 1-10 acea nota ar fi 8.
Mai vorbim.
Real

Anti-Manele

2010-07-16T12:41:00.000-07:00

Presupun ca stiti deja starea mea de spirit cand aud manele. Video-ul asta am vrut sa il pun pe blog, asa ca....Enjoy.

Low life

2010-07-11T02:24:00.000-07:00

Nu am mai scris de ceva timp. Lene. Cateodata lenea te ia, te invaluie si te chinuie. Cam asta am patit si eu. Dormi si deodata te trezesti uitandu-te la ceas: 11:59 si iti spui ,,Cacat iar m-am trezit tarziu..." Este un iad al vacantei sa te plictisesti.
Intr-un sfarsit mi s-a ivit ocazia sa ies din acest iad acum 2 saptamani: am plecat in tabara la mare. Unde am stat noi eram rupti de lume intr-o padure unde uitai de plictiseala de acasa si de Bucuresti. Pur si simplu stateai intr-un foisor alaturi de amicii tai si jucai carti. Dimineata plaja a.k.a. balaceala si seara plimbare a.k.a. parc de distractii. Nici nu iti dadeai seama ce repede trece timpul avand il vedere ca tineai ochii deschisi pana pe la 4-5 dimineata. Altfel spus, traiai din plin.
Am avut parte de niste momente extraordinare cum ar fi strecuratul in camera la 5 dimineata sau bataile cu pachete de servetele (oricat de imbecil ar suna). Bineinteles , ca in orice tabara trebuie sa existe un mos care bata pe toata lumea la cap sa se culce. Noi ii spuneam ,,MeMe" (nu stiu de ce). Acest MeMe avea un mod de a tipa la 3 noaptea incat putea sa scoale si mortii. Il lasai sa tipe si apoi faceai glume pe seama lui(saracul).
Ce a fost si mai palpitant era faptul ca noi stateam intr-o cabanuta cu pereti extrem de subtiri. Daca ziceai ,,pss" se auzea in toata cabana; rezultatul: Urla MeMe pana isi dadea duhul; apoi faceai galagie. Sa nu mai vorbesc de troncanit si bubuit. Cu toate astea a fost o tabara geniala. Mai ales ultima seara care a fost superba. [no comment]
La autocar, la plecare, am trecut prin niste momente super grele.(prefer sa nu dezvalui) Apoi am plecat. Cu cat ne apropiam de Bucuresti mai mult cu atata ma simteam eu mai posomorat.
Cand intr-un sfarsit ai ajuns si cobori din autocar te trezesti din vis si iti vine sa fugi sa nu te gandesti ca ai ajuns.
11:59 a doua zi de la sosire. M-am trezit in aceeasi casa si acelasi pat. Iar dormisem pana tarziu.
Singurii care ma tin departe de realitate sunt prietenii mei, si ma bucur in fiecare zi ca ii am.
REAL

Texas Cries

2010-06-14T05:55:00.000-07:00

M-am uitat pe youtube la cateva trupe pe care le ascultam mai demult si am dat de Element Eighty. Sunt niste tipi prea tari.

Imbecil obsedat

2010-05-28T13:54:00.000-07:00

Este vorba deci, cum spune si titlul despre un imbecil obsedat. De fiecare data, cand ma intorc de la scoala, ajung in cartierul in care locuiesc si la coltul blocului in fiecare zi se afla un grupe de... ,,oameni". Ei bine, pe mine aceste fiinte ma fascineaza. Presupun ca stau toata ziua acolo, mananca seminte beau bere si asculta manele. Intr-o zi, am surprins un tablou mirific. Un tip preda elevilor sai despre actul sexual. Si vorbea cu atata indarjire si daruire incat ochii ii se umpleau de imagini ,,extraordinare". Acesti elevi erau absolut cuprinsi de intensitatea momentului pe care il traiau. Incercau cu cei 0,0000001 neuroni sa priceapa cuvantul folosit de profesor folosit la fiecare 2 propozitii. Acest cuvant se pare, este folosit si ca dizgratie , si ca aprobare si ca negare, si mai ales in expresiile: ,,Dute-n ...." Sau ,,Bagami-as ". Revenind la tablou: Profesorul gesticuleaza si exemplifica , foloseste cat mai multe expresii si imagini ,,artistice" . Elevii privesc si se gandesc probabil la urmatoarea seara in care vor avea o partenera sa puna in practica teoria invatata.
Pe mine unul MA SCARBESTE, IMBECILULE. Pe acolo trec si copii mici si oameni batrani; iar acel imbecil nu vorbeste macar mai incet. Atat de detaliat descrie peisajul incat daca imi e foame si vreau sa mananc dau de el la coltul strazii il aud si nu mai pot sa mananc. Pentru astfel de jigodii stomacul meu era pur si simplu revoltat in ziua aia. Pentru acestia, probabil multi oameni se gandesc cu groaza : ,,Cum Dumnezeu poti sa mananci?".
Deci ideea principala: urasc oamenii care vorbesc despre reproducere in gura mare. Mai ales cand IMI E FOAME.
Pe langa faptul ca de fiecare data cand fac dreapta, imi trebuie o lopata ca sa imi fac carare printre mormanele de seminte si sticle goale , mai jigodiilor. Si cosul de gunoi e la doi pasi de voi!!!
Si inca ceva: de ce toata lumea cand injura, injura de mama? E o intrebare careia nu i-am gasit raspuns. Poate ma lamuriti voi.
PS: Chiar as vrea sa va stea in gat semintele alea!
R.E.A.L.

Expresii

2010-05-23T11:40:00.000-07:00

Chestiile pe care vi le spun acum, le-am observat de mai mult timp insa nu mi-am gasit cuvintele potrivite pentru a le exprima. Este vorba despre expresii. Fiecare om are cate o expresie, cate o personalitate. Va voi vorbi ,deci, despre oameni si expresiile lor.
Ca oricare alta sunt si eu o persoana, individ, om...cum vreti sa-i spuneti. Am lucruri pe care le iubesc si lucruri pe care le urasc. Simt, traiesc, vad observ. Observ ceva crud. Cand merg pe strada si sunt inconjurat de oameni imi place sa ii studiez. Dupa felul lor de a arata si a privi. Si acest ,,crud" este faptul ca la majoritatea lor vad o fata lucrata de fucking part of the life. Adica partea umpluta de rahatul pe care il inghitim zilnic toti. Intr-o privire poti sa citesti multe, daca stii cum sa te uiti. Sunt oameni care se ascund in ei insisi(poate cum fac si eu) oameni care vor sa iasa in evidenta, care pur si simplu sunt obisnuiti cu casual...etc. Dar cel mai des intalnesc privirea de om care ar zice in orice clipa ,,screw this". Omul acela care nu primeste nimic nou, nimic frumos si munceste ca un sclav. [Acum fac aluzie la imbecilii astia din guvern care se sterg cu bani la fund]. Omul acela profund indurerat care urla dupa ajutor si toata lumea il ignora. Defapt toti ne ignoram pe toti. Fiecare ar vrea sa fie ajutat in felul lui. Insa cu toate mizeriile din lume unii chiar sunt speriati. Am vazut oameni mergand pe strada care nu ridicau capul din pamant si daca isi scoteau telefonul si-l scoteau cu mare grija, uitandu-se in dreapta si stanga. E normal? Am auzit la un om extraoordinar fraza: ,,Unde esti tu Tepes Doamne?" Acum, eu o folosesc zilnic.
Omul este ceva incredibil, cateodata prost cateodata fascinamt. Pentru mine, oamenii oscileaza intre aceste extreme; fiecare cu felul lui. Sunt oameni pe care ii apreciez enorm si le-as multumi ca exista si oameni pe care imi vine sa ii trag in teapa/ fierb/ jupoi/ impusc, depinde in ce stare sunt.
Cum am spus si la inceput, sunt intristat ca vad atatea fete inudrerate. Oameni care munciti din greu si castigati putin, care injura cand il vad pe ,,acel chel" la televizor care nu suporta sa stea intr-un autobuz imbacsit, care atunci cand vad un prost spun ,,vai cat de prost e" aveti respectul meu.
Si cam atat cu subiectul ,,expresii"
Vroiam sa va mai spun ca am vorbit cu Ana. Se simte mult mai bine si a facut niste progrese extraordinare. Bravo. Ana sa stii ca inca te iubim. Nu te-am uitat.
Si inca ceva. O sa incerc sa fac un film. Defapt o poveste prin Bucuresi. Sper sa o rezolv curand.
Multumesc ca nu ma injurati ca nu am mai scris.
Real.

Anunt

2010-05-10T01:08:00.000-07:00

Deci, sunt intr-un impas. Tobosarul din trupa a iesit saptamana trecuta si de atunci tot caut oameni care se pricep la tobe. Ideea e sa fie foarte experimentati; am nevoie de tot ajutorul posibil. Daca cunoasteti vreun baterist va rog, spuneti-mi si lasati-va id-ul la comentarii. Multumesc mult.
Real.

Soldier Side - music video

2010-04-29T00:06:00.001-07:00

In sfarsit am descoperit cum sa pun videoclipuri. Da stiu, epoca de piatra, dar iata:

Pe frontul de vest nimic nou -Erich Maria Remarque

2010-04-28T13:18:00.000-07:00

     Deci, cum v-am promis ca o sa va scriu rezumatul cartii ei bine, ma tin de cuvant. Here we go.
     Cartea este defapt un monolog, al lui Paul Baumer (personajul principal). Intamplarile petrecute de el sunt relatate la persoana I.
     ,,Ne aflam la 9 kilometri in spatele frontului", incepe Paul. Grupa din care facea el parte tocmai plecase din primele linii ale frontului si tocmai terminau de mancat. Acest inceput este defapt o intriga. Mai departe se descrie ratia de mancare si mai ales importanta portie de tigari pentru fiecare soldat. Dupa aceasta descriere incepe expozitiunea propriu-zisa , adica, aflam alte personaje, si cum au ajuns ele pe front. Crud este faptul ca ei aveau intre 17 sau 25 de ani. Oameni tineri. A fost o realitate. Unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Paul a fost Stanislaus Katezinsky, dealtfel si conducatorul grupei lor. In timp ce ei savurau mancarea, momente care vor aduce fericirea pe fata cititorului deoarece momentul mesei este ca o relaxare din toata vrajba si urgia frontului. Toti oamenii impreuna cu Paul au fost intr-o clasa la liceu. Si dirigintele lor, i-a obligat prin cuvinte inaltatoare sa se duca la razboi. Oamenii din orase si sate vedeau razboiul ca pe ceva demn de onoare , insa, in realitate nu era decat ceva care te transforma intr-o bestie.
     Un bun exemplu de acest fel este in apararea de la cimitir. Cum se intorceau ei din primele linii au fost luati prin surprindere de obuzele inamicilor. (englezi). Pe acolo se afla un cimitir. Stiti, cum e pamantul ala usor ridicat deasupra fiecarui mormant, sodatii se adaposteau acolo sau in palnia unui obuz deja explodat. Cum ne explica Paul , un obuz nu poate pica de doua ori in acelasi loc. Dupa toata aceast cosmar soldatii isi ridica usor capul. Ni se descrie o imagine apocaliptica a unor sicrie iesite la suprafata cu bucati de oameni si sange peste tot. Cruci rupte si oameni care urla. Un tanar, care intrase cu Paul intr-un dialog, inainte de atac, avea acum abdomenul zdrobit, intr-o supa de oase si mate.
     Intr-o alta lupta pe front de data asta asteptau in trnsee sa iasa la atac. Intotdeauna nou venitii erau fricosi. Exista cazuri in care soldatii se luau la bataie cu cei care sufereau de frica, calmandu-i. La atac, cand ieseau din transee incepeau sa urle mitralierele. Soldatii erau secerati. Atii incercau sa taie sarma ghimpata. Plasau capcane, aruncau grenade de mana, si se luptau crp la corp. Acest fel de lupta este la fel de crud. Aflam ca baioneta se rupea cateoata si nu mai puteau sa o foloseasca, astfel ei omorau inamici cu sapa; si inamicii- francezi sau englezi, tot tineri erau.
     ,,Pentru mine, frontul e o valtoare halucinanta.(...) Pamant- pamant -pamant!. Pamant, cu cutele, cu gropile, si cu adanciturile tale, in care te poti arunca si pitula. Pamant - in inclestarea groazei, in spasmul distrugerii, in urletul de moarte al exploziilor, tu ne-ai dat uriasul val imbietor al vietii castigate" . Aceasta este o strigare de slavirea a soldatilor pentru pamant, in care se puteau ascunde.
     Inca un aspect ingrozitor este descris atunci cand ei se indreptau spre front. Tot luati printr-un atac surpriza, un detasament de calareti treceau pe acolo. Caii au fost loviti din plin de obuze si sfartecati. Unora, printro descriere macara, le atarnau matele pe afara in timp ce mergeau si urlau. Unii oameni strigau sa ii impuste direct ca sa nu se mai chinuie.
     Dupa un anumit timp petrecut in razboi soldatii aveau dreptul la ,,permisie" .Un fel de concediu. Aici am gasit partea care m-a revoltat. Paul a ajuns acasa pentru 14 zile. Se intalneste cu mama, tatal si sora lui. Iese cu tatal si cu prietenii lui la o bere. Acesti prieteni ai parintelui tot spun de strategii si de tactici care ar putea aduce victoria in razboi. Si cum am spus si la inceput, se gandeau la razboi ca la ceva bun si demn de respect. Paul statea si se uita neputincios la acei prosti. Ei nu stiau ca acolo sunt actiuni demne de infern si sange. Oameni morti, ciuruiti de gloante si obuze, palnii umplute cu moloz si sange, sarma ghimpata, transee baioete rupte infipte in oameni, raniti, zgomote si bubuituri ca de iad, frica, panica si uzura. Toate astea caracterizate printr-un singur cuvant: razboi. Dupa ce a plecat de la masa, pe strada, Paul a auzit tramvaiul si s-a lasat repede la pamant crezand ca este vreun foc de artilerie. Dupa permisie s-a intors pe front. Acolo, el nu mai era obisnuit cu ,,salbaticia". Asa incat a injunghiat un soldat francez intr-o palnie adanca de obuz si dupa aceea a inceput sa il ingrijeasca. Dar fara reusita.
     Si a trecut mai mult timp. Intr-o zi, ranit de o explozie a murit si Kat.(Katezinsky). A fost ultimul lui prieten. Ceilalti erau dusi demult. Zilele care se scurgeau, (1918) nu mai erau asa groaznice. Parca si razboiul se plictisise. Dar Paul ,,A cazut in octombrie 1918, intr-o zi care s-a scurs atat de linistit pe campul de lupta incat comunicatul oficial s-a putut margini la fraza: Pe frontul de vest nimic nou. A fost gasit cu fata in jos, rasturnat in tarana, ca si cum ar fi dormit. Cand l-au intors, au vazut ca nu s-a putut chinui mult ; trasaturile lui aveau o expresie atat de senina, incat parea aproape multumit."
     Si asa se termina. Un fragment prea scurt. Cititi cartea. Eu am gasito la un anticariat dar voi puteti sa o luati de la colectia aia... Adevarul parca. Nu stiu sigur. Doar cititi-o.
     End.

Days

2010-04-16T11:17:00.000-07:00

     N-am mai scris demult. Am avut multe idei dar nu mi-am gasit cuvintele potrivite pentru a-mi descrie ideile. Defapt am ajuns un robot. Home school, home school, si asa mai departe.
     Vroiam sa va spun care e faza cu poza cu soldatii. Anul trecut , un profesor de istorie ne-a dat sa citim [facultativ] cartea ,,Pe frontul de vest nimic nou" , pentru o nota de 10. Atunci, eram la lectiile cu Primul Razboi Mondial. Si, ma rog, dupa 2 saptamani citisem cartea. Dar, asa.. la repezeala pentru nota. Si nu prea intelesesm mare lucru din ea, ca nu imi statea mintea mie la ce scria acolo. Acum 3 saptamani, am gasit cartea pe birou. Si am citit primul capitol. Am ramas socat. Citisem ca un bezmetic fara sa inteleg esenta (anul trecut). Si, captandu-mi atentia, am inceput sa ii studiez fiecare propozitie. Acum, pot sa spun ca ador aceasta lucrare. Poate o sa postez si rezumatul sau, si cu toata placerea va spun : fratilor, este absolut geniala. Cartea, am gasit-o la un anticariat dar acum mi se pare ca apare saptamana urmatoare sau cealalta la una din colectiile alea Adevarul sau alt ziar. Nu stiu sigur. [ ,,Pe frontul de vest nimic nou" de Erich Maria Remarque]
     In alta ordine de idei, sunt super bucuros ca a venit primavara. Nu stiu daca am mai spus dar e anotimpul meu preferat. 'bia astept sa ies sa fac o serie de poze. Pff. Deja fac atatea promisiuni. Poze, rezumat. Fratilor sper sa ma tin de cuvant.
     Vreau sa iti multumesc mult, Stefan pentru ca mi-ai acordat titlul de ,,oficial fan al System of a Down". Adica , nu oficial oficial. Stati sa va povestesc. Stefan e un prieten [si coleg de trupa] care asculta SOAD. Si imi zicea : ,,Frate asculta SOAD". La care replica mea eterna ,,Ce ma? Nu ca sunt usurei" . Replica de om tampit. Si intr-un final am ascultat. La inceput cateva melodii, pe urma din ce in ce mai multe. Si, intr-o seara, ascultand pana la nebunie, mi-am dat seama ca el avea dreptate. Si, acest titlu , pentru mine, reprezinta defapt iertarea acordata de Stefan pentru neghiobia mea; dar si faptul ca acum putem sa spunem cu capul sus, impreuna numele : Serj Tankian. We want you back guys:|. Si cam atat. Mersi mult, Stefan.
     Ps: Chiar in timp ce scriu aceasta postare ascult : System of a down - B.Y.O.B .
     Nu stiu ce sa va mai spun. Ah am uitat de toate porcariile care le-am vazut. Insa nu prea am neuronii la locul lor si nici dispozitia necesara ca sa va povestesc de alea. Azi chiar am avut o zi grozava. (Afara de testul de la chimie) In rest, multumiri profei de muzica si lui Branco.
     Pai ramane sa va aduc pozele si rezumatul in doua postari diferite. Si pana atunci mai vorbim.
Real.

Soldier Side

2010-03-25T10:50:00.000-07:00

Welcome, to the soldier side,
Where theres no one here but me....
People all grow up to die,
There is no one here but me.

Dead man lying on the bottom of the grave.
Wondering when Savior comes
Is he gonna be saved

Maybe You're a sinner into your alternate life
Maybe you're a joker, maybe you deserve to die
They were crying when their sons left
God is wearing black
He's gone so far to find no hope
He's never coming back
They were crying when their sons left
All young men must go
He's come so far to find the truth
He's never going home

Young men standing on the top of their own graves
Wondering when Jesus comes
Are they gonna be saved

Cruelty to the winner, Bishop tells the King his lies
Maybe you're a mourner, maybe you deserve to die
They were crying when their sons left
God is wearing black
He's gone so far to find the hope
He's never coming back
They were crying when their sons left
All young men must go
He's come so far to find no truth
He's never going home

Welcome to the Soldier Side
Where there's no one here but me
People all grow up to die
There is no one here but me
Welcome to the Soldier Side
Where is no one here but me.
People on the Soldier's Side
There's no one here but me.

Also SOAD. Listen to it. It is incredible.

Respect

2010-03-22T13:13:00.000-07:00

Ma intorceam de la scoala pe jos, pe dealul Academiei. Era coada de masini pe langa mine. Ma uitam la fiecare in parte. O zi ca oricare alta, in care nu vezi nimic special. Insa azi am vazut. Cum urcam eu, dealul asa.. cu niste prieteni, pe langa noi, apare o Dacie. Una de-aia veche, albastra. Pe spatele masinii erau lipite 4 litere verzi si anume: "AC DC". Credeam ca ochii ma inseala. Apoi, din interiorul masinii am inceput sa aud muzica. Muzica celor de la AC/DC. Ce m-a surpins cel mai tare e urmatorul lucru. Frate, in masina, nu era vrun pusti, precum cei ca mine care sunt innebuniti dupa rock. Ci era un om, destul de batran, avea parul alb si lung, si parca, din cate imi amintesc ceva legat in jurul capului. A fost un moment genial. Eram tintit locului. Ma uitam fix in ochii omului. Acesta, s-a uitat la mine si mi-a aratat semnul specific cu degetelul mare mijlociu si inelar stranse si aratatorul si degetul mic ridicate. I-am raspuns cu acelasi semn si mi-a zambit. Omule, te respect. Sper sa ajungi vreodata pe blogul meu sa citesti asta. Te respect pentru ca asculti muzica celor de la AC/DC la varsta ta. Te respect pentru ca nu iti pasa de nenorocitii din jurul tau. Te respect pentru ca ai stiut din prima ce semn sa imi arati. Te respect pentru ca ma respecti si tu. Multumesc. Deci omul, este genial.

Povesti

2010-03-12T09:18:00.000-08:00

Azi am vizitat cateva locuri speciale. Si iata. Fiecare loc mi-a spus cate o poveste.

Ei sunt mici. Nu cunosc lumea inca. Sunt gemeni. Se vor ajuta unul pe altul mereu. In fiecare secunda vor fi alaturi pana cand toamna ii va desparti. Planta sau, mama lor, va avea grija de ei si de restul copiilor sai. O familie fericita.

A fost odata, ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti. A fost un munte, de zapada, ce domnea peste taramul trotuarului si al soselei. Si acest imparat avea multi si multi slujitori. El, insa, dadea un razboi cu vremea. Razele soarelui patrundeau din ce in ce mai mult printre randurile ostasilor albi. Trei luni de zile, au asteptat aceste legiuni de raze sa biruiasca. Nu mai au insa mult. Calareti, pedestrasi, arcasi, toti cu zale si armuri aurii secera din randurile batranului rege. I-a trecut vremea. Fiecare fulg mort se transforma intr-o picatura de apa, sufletul sau intorcandu-se pe tarmurile indepartate ale Nordului. Aici, nu au mai ramas multi. Sunt refugiati printre siroaiele de apa de acolo. Isi asteapta sfarsitul. Probabil ca vor mai veni intariri, insa nu vor ramane nici ele prea mult timp. Vremea soldatilor galbeni a sosit. Si asa, au ramas baltile si lacurile de pe strazile Bucurestiului...

Aici este un burlan batran. Ma impresioneaza faptul ca sta de atatia ani aici si nu se vaita ca are rugina pe el sau ca e rupt pe undeva. Nu. El decat sta, sta si isi face treaba in liniste, ducand apa de pe streasina casei la pamant. Nici nu ii trebuie altceva. Casa are nevoie de el. Si el o ajuta. In liniste. Si o va ajuta mereu. Pentru ca o iubeste. Si sta tot timpul langa ea....

Cam atat pentru azi. Mai vorbim...

No more.

2010-03-08T08:03:00.000-08:00

Mi-a ajuns. Nu mai suport atata zapada. Iar si iar si iar. Totusi, e 8 martie God dammit... Eram la scoala. Jucam basket. Apoi incepe sa fulguiasca. Imi venea sa innebunesc. Am ajuns acasa torturat de gandul ca suntem in martie si avem zapada. M-am saturat. Vreau sa vad din nou soarele, frunzele si culoarea ierbii. Imi sunt ca un vis indepartat, ca o aluzie ca o fata Morgana in rasaritul lui Martie....

Prisoner

2010-03-06T07:31:00.000-08:00

Gata. M-am tuns. Te/va simtiti mai bine? V-am prelungit viata cu 35,24 de minute mai mult? Puteti sa dormiti mai bine diseara?

Mr. Jack

2010-03-06T04:11:00.000-08:00

Hey Mr. Jack,
Is that the mouthwash your eyes
Hey Mr. Jack,
Is that the cause of your surprise
Hey where you at
On the side of the freeway in the car
Hey where you at
On the side of the freeway in the car
In the car,

On the side of the freeway in the….
Hey Mr. Jack,
Is that the trick of your disguise
Hey Mr. Jack,
Is that the cause of your demise
Hey where you at
On the side of the freeway in the car
Hey where you at
On the side of the freeway in the car
In the car,
On the side of the freeway in the car
In the car
On the side of the free way in the....

Seven A.M., morning, came to take us away
Little men, big guns, pointed at our heads
Seven A.M., morning, came to take us away
Little men, big guns, pointed at our heads
At our, at our heads

Your prospect of living is gone
You ran the light at dawn
Protectors on your back
Lights are on their track
You must now face authority
You’re nothing like me
You must now face authority
You’re nothing like me
Put your hands up, get out of the car
Put your hands up, get out of the car
Put your hands up, get out of the car
Fuck you pig
Fuck you pig
Fuck you pig
Fuck you pig
Put your hands up, get out of the car.

SOAD. Steal this album. Mr Jack

They're trying to build a prison for you and me.

2010-03-02T13:54:00.000-08:00

,,Tunde-te" , ,,Tunde-te" . Care e problema profesorilor? E parul meu. Fac ce vreau cu el. Nu imi spune nimeni ce sa fac cu corpul meu. M-am saturat. Atatea probleme, atatea certuri, atatea mizerii. Aveti o problema cu mine? [nu specific cine]. Ofticati-va! Nu vreau sa va mai aud. Si nu numai profesori. Si nu numai problema parului. Multe altele. Multi altii.
Nu mai ai voie sa zambesti pentru ca deranjezi ora. Nu ai voie sa stai cu mana in buzunar pentru ca nu e frumos. Ei bine, eu stau cu mainile in buzunar pentru ca asa vreau. Dar primesc o mustrare.
Sa nu cant la chitara. Deranjez vecinii.
,,Ma scuzati ca am intarziat. Nu a venit autobuzul la timp". ,,Bine" (gandindu-se probabil ,,Haa inca un motiv pentru care as putea sa te pedepsesc.").
Mai avem si o pauza tampita de 10 minute in care nu putem sa inghitim bine sandwich-ul. Ne-a ramas pe gat. Pe urma intra cadrul didactic repede. ,,Ce faci?Mananci in ora?"
,,Ai termen pana pe data de... sa te tunzi." De ce? Care e problema?
Copilul obosit dupa o zi execrabila la scoala sta pe scaun intr-un autobuz. Se urca o femeie. ,,Da-te jos!" (pe un ton mizer). El nu se da. ,,Tu nu auzi?". El sta in continuare linistit. Pe urma incep toti: ,,Vai !! Cei 7 ani de acasa!" . ,,Needucatule!" . ,,Nesimtitule!". Zau? Prietene, nu stiu cum te cheama, nu stiu nimic de tine. Doar mi-am dat seama ca esti frant de oboseala. Crede-ma. Ai TOT RESPECTUL meu. Si noi avem dreptul sa stam jos . Bine. Puteti sa imi spuneti ca nu am cei 7 ani de acasa. Copilul ala era, obosit. Se vedea pe fata lui. In niciun caz nu a fost ,,nesimtire".
Intr-un hol larg. ,,Bai copii..Ce faceti aici? Nu aveti voie sa stati pe unde trece lumea!" (Desigur era loc cu gramada) ,,Hai, afara. Iesiti mai repede!!!" Multumim . Palatul copiilor.
Ce e mai frumos decat sa stai intr-un tramvai la 7 dimineata cu 2 aurolaci care put ingrozitor si un tip care injura ingrozitor?Va spun eu:nimic...
Revenind la scoala, era un banc:
-Alo, Ionel? Ce ne-a dat azi la matematica?
-Cate-un trei.
Super nu?
Si inca imi spun sa ma tund.
Ma scuzati ca am scris intr-o maniera ingrozitoare; insa asa ma simt. Si inca odata, ca sa nu apara probleme: NU dau nume. See you next time...

Happiness

2010-02-27T10:56:00.000-08:00

I had a day full of happiness. That's all. Thanks to guitar friends.

Amintiri din autobuz

2010-02-19T01:03:00.000-08:00

Sunt din diferite autobuze. Genial, nu? Sa incep iarasi cu ,,nesimtire, ignoranta si prostie"? Deja cred ca nu mai are rost. Daca o sa mai gasesc situatii de genul, o sa le fotografiez si o sa le postez. Pana atunci, va ramane voua sa comentati.

99

2010-02-09T10:48:00.000-08:00

Am primit si eu ,,leapsa" de la Lintu. Puteti citi pe www.smoked-hell.blogspot.com . Aceasta leapsa, consta in a scrie 99 de lucruri despre tine sau despre orice altceva. Here we go:

1. I'm a human.
2. Like any other.
3. Vrei traducere?
4. Sunt un om.
5. Ca oricare altul.
6. Cai frumosi. - replica extrem de cunoscuta.
7. Si deja ma gandesc ca sunt 99 de rubrici....
8. Cu ce sa incep?
9. Imi place verdele, rosul si negrul.
10. Imi place ....
11. Urasc replica ,,imi place".
12. Si am trecut de 11.
13. Urasc iarna.
14. Parca suna mai bine ,,urasc".
15. Urasc prostia, manelele, ignoranta.
16. Ok, gata si cu urasc.
17. Si acum ce sa zic?
18. Natalia s-a tuns si s-a vopsit. Ehh. (Nu Natalia de la scoala.)
19. Tot ud si frig. But here's some fun fact : one to twenty.
20. Here's the twenty.
21. Nu o sa numar pana la 99 pentru ca o sa inebunesc.
22. Amintiri pana la 30.
23. Imi amintesc ca, unul din jocurile mele preferate cand eram mic era leapsa.
24. Si cel mai mult imi placea leapsa ,,pe coco"
25. Si ma cataram prin toti copacii.
26. Imi amintesc prima mea zi cu skate-ul.
27. Cadeam la fiecare 5 metri.
28. Sau prima mea calatorie cu autobuzul.
29. Imi era asa frica de acel controlor urat.
30. Si gata cu amintirle.
31. Si ca la radio : in loc de ,,este ora 13" voi spune:
32. Am trecut de 31.
33. Radio Romania, actualitati...
34. Mi s-a terminat melodia.
35. Pana acum am ascultat ATWA - SOAD.
35. Sa caut alta...
36. Science.
37. Din asta imi place foarte tare versul :
38. ,,Science, has failed our mother land..."
39. Dar gata cu muzica. Trebuie sa fac un anunt:
40. Am ajuns la 40.
41. E cam plictisitor, dar Leapsa..
42. Cred ca este unul din cele mai lungi posturi ale mele. Daca nu chiar cel mai lung.
43. Nu stiu ce sa scriu aici.
44. E numar par.
45. Am un secret, dar care o sa vi-l dezvalui la 49.
46. Imi suna telefonul.
47. Am terminat de vorbit.
48. Ma concentrez pe blog.
49. Secretul este: 49 - patrat perfect => 7 x 7 = 49.
50. Am ajuns la 50, si i-am promis lui Lintu ca o sa ii dau un buzz.
51. Insa nu imi raspunde.
52. Las-o balta.
53. Si cand ma gandesc cat mai am...
54. Este 7:53 pm.
55. ,,Si era un cerc rotund..."
56. Foarte tare replica.
57. Sa incep cu chestii de genul ,,as vrea".
58. As vrea un pahar cu apa ca mi-e sete.
59. As vrea sa vina primavara mai repede.
60. As vrea sa auda toata tara acum, ca am ajuns la propozitia numarul 60.
61. Gata cu ,,as vrea".
62. Suna stupid.
63. E numar prim.
64. 6 + 4 =10 Mai stiti ce am spus la 10?
65. Cred ca tocmai ai dat inapoi ca sa vezi. Sau nu.
66. Ii mai trebuie un 6.
67. Vreti sa stiti ce este 666?
68. Nu vreti.
69. Un melc m-ar omori daca l-as pune sa mearga 99 de centimetri.
70. Glumesc.
71. Dar oare...
72. Chiar ar vrea un melc sa ma omoare?
73. Chiar o sa fac un sondaj cu intrebarea asta.
74. Inca putin pana la 99.
75. Impartit la 3 = 25.
76. Ce am scris la 25?
78. Eram la amintiri.
79. Optzeci.
80. Saptezeci si noua.
81. Stupid.
82. Mara vrea sa plece.
83. De pe mess.
84. Bine Mara...8-|
85. Stiu ca ii place mult emoticonul ala:)).
86. Numar par.
87. Parca am mai zis asta odata.
88. Atunci o sa zic,
89. Numar impar.
90. Nu credeam ca o sa ajung pana aici.
91. Ca la revelion, sa numar 10 secunde.
92. Dar nu vreau sa imi amintesc de fiecare revelion mizerabil in care la televizor sunt manele.
93. Mai era una in metrou, care asculta manele la casti si se auzea pana la driver.
94. Lintu, tu m-ai bagat in asta.
95. Este ora 8:25 pm.
96. A claxonat unu / una afara.
97. Melcul mai are putin. Lintu la 97 a zis ca uraste rozul. So do I.
98. Si replica geniala a lui Mircea Badea:
99. Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul...

Acum trebuie sa selectez 5 oamneni carora sa le dau Leapsa:
  - Natalia http://natalie1001.blogspot.com/
  - Soricel http://electromud.wordpress.com/
  - Bursuc http://mjrlz.blogspot.com
  - Ioana http://eeexit.blogspot.com/
  - Andrada http://green-prophet.blogspot.com/
Si cam atat. Have fun.

Mai multe conturi in care puteti dona pentru Ana

2010-02-02T06:42:00.000-08:00

Titular cont: Radu Dragoş Ionel, CNP 1620828400074

1. la ING Bank, Agenţia Nerva Traian:
RO90 INGB 0000 9999 0016 2736 (RON)
RO13 INGB 0000 9999 0179 6826 (Euro)
Cod swift: INGBROBU

2. la Raiffeisen Bank, Agenţia Nerva Traian:
RO49 RZBR 0000 0600 1225 0805 (RON)
RO70 RZBR 0000 0600 1225 0815 (EURO)
Cod Swift : RZBRROBU

3. la BCR Sector 6
RO12 RNCB 0318 0800 6814 001 (RON)
Cod swift: RNCBROBU

Nu pot sa zic nimic mai mult. Doar are nevoie de ajutor.

Replica zilei

2010-01-18T20:51:00.000-08:00

,,Si era un cerc rotund..."

Ana (3)

2010-01-12T11:05:00.000-08:00

DUMNEZEU FACE MINUNI PRIN OAMENI. SĂ AVEM CREDINŢA CĂ NE VOM ADUNA DESTUI CÂT SĂ ÎMPLINIM MINUNEA UNEI VIETI FRUMOASE!!!

   Miercuri, 25 noiembrie, o zi obişnuită. Nici nu ne gândeam la ce avea să se întâmple. Ana Radu, elevă în clasa a VII-a, a fost lovită de o maşină în jurul orei 18, pe trecerea de pietoni, în faţa şcolii 150.
   A doua zi: o şcoală de lacrimi şi tăcere... Şi tot aşa au trecut zilele ca şi când ar fi fost ani. Cu fiecare minut care trece ne dăm seama cât de dor ne e de Ana şi cât de mult ţinem la ea... În fiecare zi primim câte un semn bun din partea ei: a mişcat ceva sau cel mai bun: respiră singură.
   Ana e una dintre cele mai bune persoane din şcoală, şi poate din lume... Are întotdeauna o vorbă bună pentru fiecare în parte, nu vorbeşte pe nimeni de rău, are o personalitate bine echilibrată, e cuminte şi învaţă excelent.
   Singurele noastre obiective de acum sunt să o vedem pe Ana cum merge zâmbitoare spre şcoală, intră în curte cu ghiozdanul în spate şi ne îmbrăţişează pe toţi. O vrem pe Ana înapoi. Însă lupta abia acum începe... Urmează o recuperare dificilă pentru care Ana trebuie să plece în Germania, la o clinică de recuperare specializată. Dacă până acum eram complet neputincioşi, în acest moment putem fiecare dintre noi să o ajutăm.
   Conturile ING – AGENŢIA NERVA TRAIAN - în care poţi dona
   - RO90INGB0000999900162736 - RADU DRAGOŞ IONEL (LEI)
   - RO13INGB0000999901796826 - RADU DRAGOŞ IONEL (EURO)

   Donează şi tu pentru ca Ana Radu să poată reveni printre noi!

Ana (2)

2010-01-08T10:45:00.000-08:00

Azi am fost la Ana, la spital. Mai mult nu pot sa zic. A zambit foarte mult. Se vedea ca e fericita. A fost o conversatie fara vorbe. A fost incredibil. [ Multumesc Marei, mamei ei si lui Matei ]

Revelion [2009-2010]

2010-01-01T06:43:00.000-08:00

   Sunt uimit. Ma uit la televizor, si aud pe afara cum oamenii vorbesc despre revelion, despre masa de revelion, si orice tine de acesta. Pur si simplu in ultimele doua zile din 2009 credeam ca daca o sa mai aud odata cuvantul ,,revelion" o sa innebunesc. Spre norocul meu nu am innebunit. Si iata-ma cu doua ore 'nainte de ora 12:00.
   Eram complet dezamagit, scarbit, incapabil sa nu stau incruntat. Oameni buni, la TV erau MANELE PESTE MANELE. Pe toate posturile principale si cateva secundare. Singura alinare este Discovery Channel. Eu pur si simplu nu pot sa agreez manelele. Cand aud animalele alea gretoase, agasante, oribile si dezgustatoare cum lalaie sau se screm sa scoate un sunet, pur si simplu imi ies din fire. De obicei ma gandesc la cel mai dureros si crancen mod in care acele vietati cu doar jumatate de neuron functional ar putea muri. Prefer tragerea in teapa sau fierberea. Amuzant este ca dupa ce am schimbat un post de manele si m-am gandit cum ar putea muri cretinul ala, am dat de Discovery in care un ghepard tocmai isi sfasia prada.
   Alta dezamagire am avut-o ca nu am putut sa ajung la Iris, in Piata Constitutiei. Plecasem de acasa fix in momentul in care ei aparusera pe scena, ajungand in Piata Constitutiei dupa ce ei plecasera. Dar trece si asta...
   Peste alte cateva zeci de minute ajung si eu acasa. Fiind o saptamana grea, am dat cateva mesaje cu ,,La multi ani" si m-am culcat.
   Acum, iata-ma aici scriindu-va. Vroiam sa va mai spun si de mizeria lasata pe jos, in urma petrecerilor. Sticle sparte, ambalaje de rachete si petarde si multe altele. Dar a fost revelion, nu? Mda....sigur
   2010

   PS: La multi ani si voua...

Iarna de Vasile Alecsandri

2009-12-30T10:50:00.000-08:00

,,Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada,
Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada;
Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi,
Raspandind flori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!
Cu o zale argintie se imbraca mandra tara;
Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerete printre anii trecatori.

Tot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare,
Ca fantasme albe plopii insirati se perd in zare,
Si pe-ntinderea pustie, fara urme, fara drum,
Se vad satele perdute sub clabuci albii de fum.

Dar ninsoarea inceteaza, norii fug, doritul soare
Straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare.
Intr-o sanie usoara care trece peste vai ...
In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai."

Frumos. Trecut.

Decembrie

2009-12-19T07:41:00.000-08:00

   Iata ca am ajuns si in decembrie. Am inceput sa scriu din ce in ce mai rar din cauza lipsei de timp. Si totusi, am atatea sa va spun.
   Pe mine gerul m-a luat pe neasteptate. Era o zi friguroasa. Eu eram pe langa Palatul Copiilor, in Tineretului cu niste tovarasi. Deodata, a inceput sa ninga. Dupa cam 30 de minute, zapada era de 10-20 cm. Am inceput sa ne batem, si sa ne tavalim unii pe altii, precum ar face orice copil sau adult cu minte de copil. Eu insa nu eram prea bucuros. Mie nu imi place frigul, si parca, ca o pedeapsa am plecat ud fleasca de acolo. Nu imi mai simteam degetele de la picioare, nasul, mainile, si cred ca aveam zapada si in geaca. Si amicii mei erau la fel. Plecasem singur, spre casa, luand drumul spre Piata Unirii. Ma urcasem in 313. Nu era nimeni. M-am asezat pe scaunul de langa caloriferul acela mic. Caldura?De unde? Nu era. Simteam cum deger. Tremuram din toate incheieturile. Jos, pe podea, de sub adidasi, curgea apa. M-am descaltat si descopar ca sosetele mele erau imbibate de apa. Le storc si ma incalt. Tot frig. Momente groaznice in care te gandesti numai la faptul ca ai da orice ca sa ajungi acasa. Orice rasuflare a mea era mana cereasca pentru mainile mele, lipsite fiind de manusi. Dimineata, cand am plecat de acasa nici nu imi inchipuiam cat de mult va ninge. Intr-un sfarsit ajung la Unirea. Se deshid usile. ,,Ohhh Doamne" . Fix in momentul ala realiizasem ca in autobuz era defapt cald. Fulgii de nea cadeau cu furie asupra mea si imi loveau fata cu cruzime, intepat fiind de sute de mii de ori. Inaintam prin frig cu greu, nu priveam intr-un punct fix, poate ca nici nu priveam, mintea imi era paraliazata practic doar picioarele imi functionau, zgomotele erau estompate, nimic si nimic. Dupa 45 de minute ajung acasa. Nu stiu cum am ajuns. O minune.
   Si de atunci evit sa ies pe afara de multe ori. Insa, am mai iesit. Intr-o alta zi ma aflam in tramvai. Eram un pic mai bine imbracat insa altceva mi-a atras atentia. Un copil rrom/tigan cersea:
,,Deschide usa crestine,
C-am venit si noi la tine.
Daca nu deschizi usa,
Intru pe geam si-ti fur tot".
   Eu cred ca este ceva de ,,no comment". Defapt, nu ar trebui sa fiu uimit ca totusi e Romania, nu? Lasand la o parte intamplarea asta, vroiam sa mai scriu de mocirla din oras. Eu cred ca iarana, cand ninge ne aflam intr-o cocina. Umezeala, zapada mizerabila, pe bulevarde si in centru. Oare masinile de dezapezire isi fac corect treaba? Cand ies afara din autobuz sau tramvai calc direct intr-o mocirla de-asta teribila, in care desigur se gasesc ambalaje, mucuri de tigara sau doze de suc.
   In ultimele cuvinte as vrea sa va pomenesc de Ana. S-au auzit multe. Ca e bine, ca e rau. Acum in ultima saptamana nu am mai auzit nimic. Eu sunt optimist in continuare in privinta ei. Sper ca si voi la fel...
   Cam atat am sa va spun, sper sa mai scriu saptamana urmatoare...

Vremuri negre

2009-11-28T12:00:00.000-08:00

           In ultima vreme nu am mai avut timp sa va scriu, fiind ocupat aproape tot timpul. Despre ce scriu aici, este sumbru si cat se poate de ,,neiertator". Ca sa va introduc in tema sa incep cu expozitiunea:
           Miercuri, 25 noiembrie, o zi obisnuita in care, dupa fiecare ora obositoare ieseam in pauza-bineinteles acea pauza mizera de 5 minute, cu sistemul nostru ,,bine pus la punct". Revenind la idee: ieseam afara si imi vedeam colegii de la alte clase, vorbeam subiecte clasice si ne gandeam la ce note proaste vom lua orele urmatoare. Unul dintre acesti colegi cu care mai reuseam sa discut, era Ana. Nici nu ne gandeam, noi toti la ce avea sa se intample. Intr-un sfarsit clasa noastra terminase orele. Dupa un timp eu ajung acasa si incep sa scriu. Primesc un telefon, raspund si pixul imi cade din mana. Ana a avut un accident de masina, pe trecerea de pietoni, in fata scolii...
            Noaptea 25-26 noiembrie: Pur si simplu nu puteam sa adorm, gandindu-ma mereu la Ana si la ce ar putea sa pateasca....
            A doua zi la scoala: o scoala de lacrimi si cuvine de regret...toata lumea se impaca cu toata lumea, doar cativa mitocani erau care o vorbeau de rau pe Ana. Si tot asa au trecut zilele ca si cand ar fi fost ani, cu fiecare minut care trece ne dam seama si cat de dor ne e de Ana si cat de mult tinem la ea...In fiecare zi primim cate un semn bun din partea ei: a miscat ceva sau cel mai bun: aproape respira singura.
             Ana e una dintre cele mai bune persoane din scoala, si poate din lume...Are intotdeauna o vorba buna pentru fiecare in parte, nu vorbeste pe nimeni de rau, are o personalitate bine echilibrata, e cuminte si invata excelent. Sunt cativa care o apreciau inainte, dar multa lume o apreciaza acum dupa cum am mai spus, si are tot dreptul sa fie. Dar binele intotdeauna sufera, oamenii buni sufera mereu si cei rai scapa...
            Din tot ce aud acum putini spun ca Ana nu mai are nicio sansa, insa cei mai multi sunt optimisti. Eu fac parte din grupul optimisti...Singurele noastre obiective de acum sunt sa o vedem pe Ana cum merge zambitoare spre scoala, intra in curtea scolii cu ghiozdanul in spate si ne imbratisaza pe toti, noi o vrem pe Ana inapoi... E un prieten drag, pe care nu ne putem permite sa il pierdem. Pe Ana o ajuta acum orice gand bun, orice rugaciune, si cu singurata in cateva saptamani poate chiar zile va putea sa vorbeasca. Se spune ca aude acum...
            Eu sper sa revin cu vesti bune, deci pentru toti cititorii blogului meu: promit ca o sa va tin la curent.

November rain

2009-11-11T08:54:00.000-08:00

When I look into your eyes
I can see a love restrained
But darlin' when I hold you
Don't you know I feel the same
'Cause nothin' lasts forever
And we both know hearts can change
And it's hard to hold a candle
In the cold November rain
We've been through this such a long long time
Just tryin' to kill the pain
But lovers always come and lovers always go
An no one's really sure who's lettin' go today
Walking away
If we could take the time to lay it on the line
I could rest my head
Just knowin' that you were mine
All mine
So if you want to love me
then darlin' don't refrain
Or I'll just end up walkin'
In the cold November rain

Do you need some time...on your own
Do you need some time...all alone
Everybody needs some time...on their own
Don't you know you need some time...all alone
I know it's hard to keep an open heart
When even friends seem out to harm you
But if you could heal a broken heart
Wouldn't time be out to charm you

Sometimes I need some time...on my
own Sometimes I need some time...all alone
Everybody needs some time...on their own
Don't you know you need some time...all alone

And when your fears subside
And shadows still remain, ohhh yeahhh
I know that you can love me
When there's no one left to blame
So never mind the darkness
We still can find a way
'Cause nothin' lasts forever
Even cold November rain

Don't ya think that you need somebody
Don't ya think that you need someone
Everybody needs somebody
You're not the only one
You're not the only one

by Guns n'Roses.
Daca tot suntem in noiembrie, de ce sa nu ne amintim de November Rain?

O zi de duminica

2009-11-08T09:58:00.000-08:00

Astazi, intr-un sfarsit am avut parte de o zi exceptionala. Foarte rar se intampla asa. Intr-un sfarsit eu si 3 prieteni am reusit sa dam de un studio unde sa putem sa repetam. [Nu stiu daca am mai spus, dar fac parte dintr-o trupa de rock.]. M-am simtit foarte bine si chiar am reusit sa cantam de cateva ori o melodie intreaga, perfect. Imi pare rau ca am stat decat doua ore. Au trecut precum 10 minute.
In drumul spre casa, dupa ce ii lasasem pe cei trei, am avut parte de alte momente placute. Bineinteles, vremelnice, pentru ca toate lucrurile frumoase trec repede. Am trecut prin parcul Eroilor si Romniceanu. Am fost uimit de diversitatea culorilor si nuantelor tomnatice. Multe frunze pe jos, pomi maro, negri si gri, pe aici-pe colo' frunze verzi prin ei. Toate aceste imi ofereau impresia ca ma aflu intr-un tablou, tablou frumos si cu atentie pictat. Amintindu-mi si de melodia cantata la studio, parca nici nu imi venea sa parasesc parcul [acelasi sentiment in ambele]. Din pacate, aparatul meu de fotografiat se odihnea acasa, in sertar. Poate ca maine voi trece din nou pe acolo sa va impartasesc si voua acele minunate picturi. Ce a fost interesant, a fost ca si pe strazi arata aproape la fel. Cel putin pomii aratau la fel. In rest, acelasi peisaj binecunoscut: gunoaie, si oameni prea grabiti sa stea un pic pe loc, sa uite de griji si sa inspire aerul molipsitor de toamna. Ei bine, mica mea excursi nu se termina pana nu vad un drogat in autobuz, isotit de punga lui. In cele din urma ajung acasa si va scriu, aici...

Cautand in trecut

2009-10-26T13:53:00.000-07:00

Am gasit pozele acestea intr-o arhiva veche a unor exercitii facute de mine cu aparatul de fotografiat. Nu stiu daca am mai spus asta dar fotografia este unul dintre hobby-urile mele. Sper sa va placa deoarece le-am ales pe cele mai frumoase. De obicei cand pur si simplu sunt stresat consider pozele, ca o sursa de evadare, ca un portal ce ma duce ,,pe aripile vantului" in cele mai frumoase locuri in care am fost vreodata. Amintindu-mi de momentele placute, fara de griji petrecute doar de mine, aparatul meu de fotogafiat si natura, stresul pleaca si in adancul sufletului retraiesc momentul acela placut in care apas pe buton...

Aerials

2009-10-22T12:16:00.000-07:00

,,Life is a waterfall,
We're one in the river,
And one again after the fall.

Swimming through the void
We hear the word,
We lose ourselves,
But we find it all...

Cause we are the ones that want to play,
Always want to go,
But you never want to stay.

And we are the ones that want to choose,
Always want to play,
But you never want to lose.

Aerials, in the sky,
When you lose small mind,
You free your life.

Life is a waterfall,
We drink from the river,
Then we turn around and put up our walls.

Swimming through the void,
We hear the word,
We lose ourselves,
But we find it all...

Cause we are the ones that want to play,
Always want to go,
But you never want to stay.

And we are the ones that want to choose,
Always want to play,
But you never want to lose, ooooo.

Aerials, in the sky,
When you lose small mind,
You free your life.

Aerials, so up high,
When you free your eyes,
Eternal prize.

Aerials, in the sky,
When you lose small mind,
You free your life.

Aerials,so up high,
When you free your eyes,
Eternal prize.."

What can I say? This is one of my favorite songs. System of a Down is a very good band. You should listen the song.

Sa ii spunem ,,D-l Goe..." 2?

2009-10-21T10:10:00.000-07:00

Astazi, in drum spre casa, de la scoala eram in autobuz. In spate, erau doua tiganci si un copil presupun ca era al uneia dintre ele. Vestimentatia celor doua era foarte sclipitoare. Cea mai invarsta, care din discutia lor rezulta ca ea era mama baiatului, avea o fusta lunga cu multe flori si o geaca neagra sclipitoare. Cea mai tanara avea blugi albi, chiar incredibil de albi si tot o geaca neagra numai ca nu era sclipitoare. Bineinteles, pentru cineva ca mine, aspectul lor era strigator la cer. In fine... in timpul discutiei lor am observat ceva foarte interesant: baiatul care nu avea mai mult de 4 ani vorbea cu tiganca mai tanara in cuvinte grele, aruncandu-i numai jigniri, semne obscene. ,,In gluma" pentru cei doi deoarece si ea facea acelasi lucru, gandindu-se probabil ca ii da o buna educatie si crestere copilului. Mama acestuia, radea, il batea cu palma peste gura, dar, din punctul meu de vedere nu avea niciun sens sau rost- cum vreti sa ii spuneti.

Mie mi se pare brutal. Un mod brutal si total eronat de a-ti creste copilul. Din punctul meu de vedere acela era un copil distrus, care, atunci cand va fi mare va ajunge ceva gresit, rau, urat, mizerabil....si de ce? ma intreb. Datorita PROSTIEI SI INDIFERENTEI PARINTILOR LUI.

De ce, si iarasi, de ce?......

De profundis by Oscar Wilde

2009-10-17T16:35:00.000-07:00

,, ...Suffering is one very long moment. We can't divide it by seasons. We can only record it's moods, and chronicle their return. With us time itself does not progress. It revolves. It seems to circle round one center of pain. The paralysing immobility of a life every circumstance of which is regulated after an unchangeable pattern, so that we eat and drink and lie down and pray, or kneel at least for prayer, according to the inflexible laws of an iron formula: this immobile quality, that makes each dreadful day in the very minutes detail like its brother, seems to communicate itself to those external forces the very essence of whose existence is ceaseless change (...)

For us there is only one season, the season of sorrow. The very sun and moon seem taken from us. Outside, the day may be blue and gold, but the fight that creeps down through thickly-muffed glass of small iron-bared window beneath which one sits is grey and niggard. It is always twilight in one's heart. And in the sphere of thought, no less than in the sphere of time, motion, is no more. The thing that you personally have long ago forgotten, or can easily forget, is happening to me now, and will happen to me again to-morrow. Remember this, and you will be able to understand a little of why I am writting, and in this manner writing...

A week later,I am transferred here. Tree more months go over and my mother dies. No one knew how deeply I loved and honoured her. Her death was terrible to me; but I, once a lord of language, have no words in which to express my anguish and my shame. She and my father had bequeathed me a name they had made noble and honoured, not merely in literature, art, archaeology, and science, but in the public history of my own country, in its evolution as nation. I had disgraced that name eternally. I had made it a low by-word among low people. I had dragged it through the very mire. I had given it to brutes that might take it brutal, and to fools that they might turn into a synonym for folly.

What I suffered then, and still suffer, is not for pen to write or paper to record.

Three months go over. The calendar of my daily conduct and labour that hangs on the outside of my cell door, with my name and sentence written upon it, tells me taht it is May...

Prosperity, pleasure and success, may be rough of grain and common in fibre, but sorrow is the most sensitive of all created things.

Where there is sorrow there is holy ground. Some day people will realise what that means. They will know nothing of life do, - and natures like his can realise it.

When I was brought down from my prison, (...) between two policemen, - waited in the long dreary corridor that, before the whole crowd, whom an action so sweet and simple hushed into silence, he might gravely raise his hat to me, as, handcuffed and with bowed head, I passed him by. men have gone to heaven for smaller things than that.

It was in this spirit, and with his mode of love, that the saints knelt down to wash the feet of the poor, (...) i have never said one single word to him about what he did. I do not know to the present moment whether he is aware that I was even conscious of his action. It is not a thing for which one can render formal thanks in formal words. I store it in the treasure house of my heart. I keep it there as a secret debt that I am glad to think I can never possibly repay. (...) When people are able to understand, not merely how beautiful -'s action was, but why it meant so much to me, and always will mean so much, then, perhaps, they will realise how and in what spirit they should approach me...

The poor are wise, more kind, more sensitive than we are. In their eyes prison is a tragedy in a man's life, a misfortune, a casuality, something that calls for sympathy in others. They speak of one who is in prison as of one who is 'in trouble' simply. It is the phrase they always use, and the expression has the perfect wisdom of love in it..."

...incredible mark of love...

Atrox Consilium...

2009-10-10T06:00:00.000-07:00

Afara e innorat...o zi mohorata de octombrie....soarele nu reuseste sa strapunga straturile norilor, ingramaditi asa...ca la un spectacol pe cer. Ei reflecta starea mea de spirit...trist...cu cat mai multa indiferenta in lume...cu atat mai trist ma simt. Vantul matura usor frunzele, cel putin el ca femeile de servici stau, rad si mananca seminte. ,,Bineinteles, se putea altceva?"...mai merg un pic si trebuie sa trec strada, una ca oricare alta: gri, murdara si nu prea circulata. Dar, deodata trece o masina, asa, in viteza...soferul aratandu-i un deget unui batran care se oprise, el nu vazand prea bine...plus ca soferul a mai aruncat o injuratura de zile mari la adresa batranului...trecand peste, merg mai departe doua blocuri, si vad un cos de gunoi. Bineinteles, cosul era rupt de atasamentul sau de pe stalp, si era plin pana la refuz cu gunoi, capacul nefiind prezent. Si pe cos, scria ,,primaria sectorului 5" foarte reprezentativ....Imi continui excursia. Vad ceva foarte palpitant. Un ,,sarman" care tocmai se ridicase de la cersit intra intr-un magazin. Am asteptat sa vad ce se intampla. Dar a inceput sa ma doara piciorul. Ma aplec si vad o bucata rupta de ziar pe jos cu titlul ,,Bucuresti de bun-simt" apoi zambesc, defapt, in mine, s-a dezvoltat un raset puternic, sarcastic, in spatele caruia se ascundeau multe, multe sperante pentru o viata mai buna intr-o Romanie uitata....Revenind la ,,sarman", acesta a iesit in sfarsit din magazin. In loc de ,,paine cea de toate zilele" avea in mana tigara cea de toate zilele... Foarte urat, chiar si el fura ,,pentru ca ii e foame".....sigur sigur... Off Doamne.. Merg mai departe. Cam acelasi peisaj dezolant, ca intr-o imagine inaintea revolutiei franceze: mizerie pe jos, oameni rai, cersetori cersind de la saraci. De data asta ceva pentru secolul 21: un baiat, imbracat la tol cu un telefon care urla cu manele, bineinteles poluand fonic cu versurile alea dezolante. Privindu-l scarbit incerc sa nu aud. In fine, mai trebuia sa ajung acasa nu ? La ducere pe jos, insa m-am intors cu autobuzul. In autobuz erau altii care ascultau manele tare, se injurau, se scuipau intr-un fel imi pare rau pentru ei ca erau in halul ala de prosti...bineinteles din autobuz lipseau 3 geamuri ( dinauntru ). Ajung in sfarsit in statie, acolo o florareasa arunca apa mizerabila de la flori in strada...pe urma trec pe langa un om care a scuipat, intr-un hal asa, parca din suflet... Mai merg ce merg si ajung in sfarsit in fata usii casei mele intru si spun ,,Casa, ooo dulce casa!"

,,Pugna, non tibi dede!"...

In umbra marelui urs

2009-09-20T22:58:00.000-07:00

Stau singur si ma-ntreb
De ce-am plecat de-acasa
Sa fie blestemul
De veacuri ce ne-apasa

Caci n-am gresit cu nimic
Doar cat am patimit
Hulit am fost fara rost
De cei ce i-am iubit

Apus peste apus
Ce iute trece timpul
Si zorile s-au dus
Ce rece bate vantul

Am asteptat infrigurat
Sa ma intorc 'napoi
M-ati judecat, condamnat,
Dar cine sunteti voi?

Caci timpul nostru s-a scurs
In umbra marelui urs
Dar ghearele v-au ramas
In orice-mbratisare
Astazi doare sarutul pe obraz

Dar dati-mi viata 'napoi
Ce-am risipit pentru voi
Uitand de tot si de doi ani de pribegie
Inc-o mie dulce-a mai ramas

Cazut-au frunzele
Le-a risipit furtuna
Unde-s sperantele?
N-a mai ramas niciuna

Un gand subit, nerostit
Ma-ncremeneste-n loc
Ce-am asteptat, ce-am visat
Nimic nu s-a schimbat

Dati-mi viata n-apoi
Ce-am risipit pentru voi
Uitand de tot si de voi
Prieteni de betie
Dintr-o mie cati au mai ramas

Si timpul vostru s-a scurs
La umbra marelui urs
Dar ghearele v-au ramas
In orice-mbratisare
Astazï doare sarutul pe obraz......

Restul va ramane voua sa comentati....

Te prafuise timpul...

2009-09-20T02:11:00.000-07:00

Lumea a uitat de noi, si am ramas singuri aici, abandonati, fara nici un respect traind doar din amintirea ca odata eram floarea societatii.....

Singuratatea intr-o lume distrusa

2009-09-13T10:07:00.000-07:00

,,Sunt singur aici....nu am pe nimeni care sa ma ajute in vremuri grele, nu am prieteni, nu am familie, decat acele pasari care ma viziteaza din an in an. Decat eu, cerul si pamantul, in

intr-o liniste cutremuratoare, sfasiata din cand in cand de fosnetul frunzelor mele sau al ierbii. In fiecare dimineata, tot singur am fost aici si voi fi mereu, pana cand si timpul meu va fi trecut si iarba va fi imbatranit....."

Ironia legilor

2009-09-13T03:36:00.000-07:00

As putea sa numesc prostie pura sau nerespectarea regulilor? Va lamuresc imediat: presupun ca stiti de existenta cabinelor telefonice din Bucuresti; ei bine astazi am vazut ceva ce m-a tulburat foarte tare. Cum mergeam pe strazile orasului, am dat de o astfel de cabina. Pe ea scria ,,afisajul interzis". Ei bine deasupra acestei indicatii era lipit un mare afis electoral. Tocmai capii societatii care ar trebui sa reprezinte un exemplu pentru fiecare cetatean al acestei tari, au dat dovada de o indiferenta crasa. Nu le pasa daca incalca regulile. Si nu ii trage nimeni la raspundere. Si nu numai asta. Au mai fost cazuri in care ,,capii" societatii prinsi fiind bauti la volan sau cu luare de mita, AU SCAPAT NEVINOVATI. Si stiti de ce? Pentru ca ei insisi sunt CORUPTI. Coruptia omoara tara asta. Revenind la subiectul initial consider aceasta ca pe o crima. O crima mizerabila care arata cat de involuati, cat de primitivi prin actiunile lor, sunt unii inndivizi...

Lady in black

2009-09-11T12:25:00.000-07:00

She came to me one morning
One lonely sunday morning
Her long hair flowing
In the midwinter wind
I know not how she found me
For in darkness I was walking
And destruction lay around me
From a fight I could not win
Ah ah ah ...

She asked me name my foe then
I said the need within some men
To fight and kill their brothers
Without thought of love or god
And I begged her give me horses
To trample down my enemies
So eager was my passion
To devour this waste of life
Ah ah ah ...

But she wouldnt think of battle that
Reduces men to animals
So easy to begin
And yet impossible to end
For shes the mother of our men
Who counselled me so wisely then
I feared to walk alone again
And asked if she would stay
Ah ah ah ...

Oh lady lend your hand outright
And let me rest here at your side
Have faith and trust
In peace she said
And filled my heart with life
There is no strength in numbers
Have no such misconception
But when you need me
Be assured I wont be far away
Ah ah ah ...

Thus having spoke she turned away
And though I found no words to say
I stood and watched until I saw
Her black coat disappear
My labour is no easier
But now I know Im not alone
I find new heart each time
I think upon that windy day
And if one day she comes to you
Drink deeply from her words so wise
Take courage from her
As your prize
And say hello from me
Ah ah ah ..."

If this song is in english, then I'll speak in english. It is for one of my best three friends: Soricel. Soricel is a great person as this song is. She has a blog, where you can better understand me when I say that she is great.

http://electromud.wordpress.com. Please visit it.

PS1: I hope that you would like the song too.

PS2: The girl before the song is Soricel.

Inca un om bun

2009-09-10T13:05:00.000-07:00

Intr-o deplasare la Olanesti, acum un an, am cunoscut o fata. Ulterior am observat ca are cam aceleasi idei cu ale mele si am rugat-o sa faca un text pe care sa-l pot posta aici sa vi-l impartasesc si voua.

Bee spunea...

,,Fericirea e ascunsa in lucruri marunte. Cand ai auzit ultima data cuvintele astea? De mult probabil. Distractiile pustilor din ziua de azi consta in alcool/tutun/manele. Sunt putine persoanele pe care le-am auzit spunand ca se simt bine intr-un coltisor de aer curat, sau poate pe munte intr`o drumetie in fata unor privelisti spectaculoase. Niciodata nu suntem multumiti de ce avem. Vrem bani, bani si iarasi bani. Stateam intr`o seara cu un grup de prieteni si aveam discutii pe diverse teme. La un momendat mai vine un baiat (cunostinta de-a noastra), gen cocalar wanna be. Incepuse sa povesteasca in ce cluburi a mai fost/ ce tipe a mai agatat/ cu ce s-a mai imbatat lately. Atunci am realizat ca e un fel de etalon pt tinerii din ziua de azi. In mod surprinzator nu asculta manele. In alta seara, am iesit cu alt grup de prieteni. Curiozitate, sau poate ca voiam sa vad cum gandesc si altii. Mi-am dat seama cata prostie exista in lumea asta. Am ramas uimita de glumele lor, de felul lor de a privi lucrurile. E grav ce se intampla cu noi si nimeni nu are ochi sa vada asta, sa vada cata prostie zace in unii oameni.Citisem intr-o carte urmatoarea afirmatie : nivelul de inteligenta al planetei ramane constant; numarul locuitorilor creste, si mi-am zis : "Doamne cata dreptate a avut omu` care a scris asta".

In fine,voiam sa ating alt subiect initial. De vreo 3 ani, de cand am inceput sa inteleg si eu niste lucruri elementare, am inceput sa fiu ecologista. Bine, poate e mult spus. Ideea e ca respect natura si am pretentia ca si prietenii mei sa faca acest lucru. E trist ce facem cu tara noastra si nu numai. Se intampla si in alte tari bineinteles.

Eram prin clasa a opta, si la ora de dirigentie am rugat`o pe profesoara sa-mi acorde si mie juma` de ora pentru ca voiam sa`i pun si pe colegi in tema cu ecologia; macar sa vada putin ca trebuie sa respectam natura. M`au huiduit si umilit bineinteles. Eram atat de revoltata ca sunt atat de superficiali...mai tarziu am inteles eu ca nu toti sunt deschisi la minte. Ce pot sa spun mai mult... Am vazut pana si in creierul muntilor, cand eram plecata in drumetie gramezi de deseuri. Acolo unde nu te astepti, gen "stai ma ca nu sunt atat de needucati incat sa-ti arunce sticla de bere aici unde e atat de frumos". E atat de trist ca multi nu au ochi sa vada decat lipsa banilor in loc sa vada alte realitati strigatoare la cer. In curand nu o sa mai aiba unde sa-si cheltuie banii mult doriti. Ne facem rau singuri. Si de obicei nu`mi place cand am dreptate."

Mugur de fluier

2009-09-09T03:29:00.000-07:00

Imi simt sufletul mugur de fluier

Ce-a doinit cantec cu suier

Pentru zilele ce-au fost trecute

Pentru noptile negre si slute

Am pornit cu roua-n picioare

Ca sa cant un cantec de soare

Pentru zilele ce au sa vie

Pentru noptile cu iasomie

Freamatul apelor,

Si fosnetul codrilor

In ele ma regasesc

Si sufletul mi-l incalzesc

HEI HEI VERDE E IARBA,

SOARELE-I SUS PE CER

HEI HEI DUSA E IARNA,

CU DINTII EI DE FIER.

[pentru guitar guy M, si pentru toti cei ce apreciaza aceasta melodie]

Nu stiu de ce, dar apreciez enorm melodia. Sunt un mare fan Pheonix. O cantam, noi cei multi de obicei noaptea sau la apus in sala de muzica = Tabara Durau=

Si iata ca fac o comparatie cu alte genuri de muzica. Din cate am observat nu prea se mai fac melodii despre codri, despre iarba sau pur si simplu despre un copac. Compozitorii sunt mult mai ocupati cu ,,dragostea". Nu zic sa nu se faca melodii cu asa ceva numai ca in orice hit in care te uiti gasesti numai ,,soarele meu, viata mea, iubire, nu uita de mine, etc ". Melodiile simple sunt pe cale de disparitie. Acum cativa ani domeniul muzicii era sacru, inca mai este pentru cei care apreciaza melodiile intr-adevar bune. Exemple: ,,Vremuri", ,,In umbra marelui Urs", ,,Fata verde" , ,,Amintire cu haiduci", ,,Pisica neagra" si multe altele.

Iarasi, oamenii au uitat de bucuriile simple, majoritatea indivizilor indreptandu-se catre domeniul execrabil al manelelor. Practic, ne uitam pe noi insine, ne uitam radacinile si mandriile tarii, indoctrinati fiind de aceste zgomote absurde si aceste versuri mizerabile sub numele de manele......

Prostia dauneaza grav sanatatii

2009-09-08T13:21:00.000-07:00

Astazi am plecat intr-un ,,pelerinaj" prin Bucuresti. Eram in autobuzul 226, urcam dealul Academiei. Era coada de masini deci puteam sa stam (noi, cei din autobuz ) sa admiram peisajul urban. Pe marginea opusa a drumului se ,,lucra". Erau 5 sau 6 muncitori nu mai stiu exact. Spatiul de lucru era delimitat cu o banda galbena. Inauntru, unul dintre muncitori il plimba pe celalalt cu o roaba, excursia terminandu-se cu aruncarea calatorului intr-o movila de nisip. Desigur, ritualul nu se termina fara respectul aratat de ceilalti muncitori exprimat prin rasete. Bineinteles cameramanul a inregistrat tot cu telefonul sau. Singurul lucru pe care il regret e ca nu am avut camera la mine ca sa va pot impartasi si voua aceste minunate momente din ,,viata la zoo".

Ma inspaimanta cata prostie au aceste specimene. Ma intreb: chiar o fi placerea lui sa fie plimbat intr-o roaba? Are roaba ceva special si noi nu stim? Oare suntem noi mai putin dezvoltati?. CAND EI AR TREBUI SA MUNCEASCA, ISI BAT JOC. IN ULTIMUL HAL. Si nu numai asta. Sunt nenumarate cazuri de prostie depistate de mine, presupun ca si de voi. De aceea TARA ASTA SE DUCE DE RAPA. PROSTIE, EGOISM, INDIFERENTA si multe altele......

Va rog, daca ati citit fragmentul, daca doriti sa comentati, scrieti si voi ,,povestiri de noapte" poate le vede cineva si se trezeste.........dar sperantele mele s-au risipit de mult......vorba unei prietene ,,Avem o tara frumoasa, pacat ca e locuita".............

In scara unui bloc

2009-09-08T08:16:00.000-07:00

,,-oooooh pe ce am calcat?

-Stai linistit.....sunt decat seminte la intrarea unui bloc "= convorbire intre emisfera cerebrala stanga cu emisfera cerebrala dreapta, ambele ale mele bineinteles...

Sau pot spune: -Mama, I'm coming home

-Are you kidding me? home? this?!

In cele din urma am aflat ca cei ce au mancat seminte locuiesc in acest bloc.. Restul va ramane voua sa comentati......

Padure nebuna

2009-09-08T02:46:00.000-07:00

1. O vara intreaga m-a tinut padurea

Cu fata in iarba si gandul aiurea

Iar acum in toamna, la plecare

Se tanguie ca ma rup din inima ei si o doare

R: Padure, padure nebuna

In fiecare noapte cu luna

Voi rataci fara tinta agale

Ca o frunza manata de vant pe potecile tale

2. In fiecare noapte de iarna

Umbra mea alba va veni sa se-astearna

Ca o ursoaica cu puii ucisi

La umbra stejarilor pradati de frunzis

R: Padure, padure nebuna

In fiecare noapte cu luna

Voi rataci fara tinta agale

Ca o frunza manata de vant pe potecile tale

3. In fiecare dimineata

Uneori ca o umbra, alteori ca o ceata

Ca o negura sau ca o bruma

Voi veni, voi veni, nu te mai tangui padure nebuna

R: Padure, padure nebuna

In fiecare noapte cu luna

Voi rataci fara tinta agale

Ca o frunza manata de vant pe potecile tale

Este un cantec incredibil de frumos, fata de acele manele care ma scarbesc pe zi ce trece. Puteti sa-l cautati pe youtube. Mie imi place versiunea cantata de Ursul Trubadur.

[cantecul l-am scris pe blog in cinstea celor 3 prieteni ai mei ]

Si alte fotografii...

2009-09-07T09:25:00.000-07:00

sper sa va placa

Nepasare...

2009-09-07T07:42:00.000-07:00

Am spus mai devreme ca unii oameni nu se bucura de lucrurile simple. Consider ca unul dintre acestea il reprezinta padurea. Pe langa faptul ca apreciez fiecare copac si fiecare frunza dintr-un codru eu il si respect. Ce este mai frumos decat sa mergi acolo si sa inspiri aerul acela pur departe de poluarea urbana, departe de griji si de nevoi? Dar NU. TOTAL NU. Asta sugereaza, prin comportamentul lor, acei indivizi care se duc cu masina ,,la padure": gratarel, manele si un joc de table. Dupa aceasta ,,distractie" ramane PRAPAD. Am fost socat cand am intrat in Zavoiul de la Arges si am gasit numai sticle, seminte, pachete de chipsuri si conserve. Sunt revoltat. Trateaza cu atata indiferenta si nepasare.....chiar in tara lor. Si dezastre precum acesta nu numai acolo am vazut. Acesta l-am dat ca pe un exemplu. Sunt multe locuri asemenea din pacate. Si padurea tace....saraca nu spune nimic si sangereaza.....sangereaza in liniste..... Ma intreb de multe ori ,,oare chiar nu le-o pasa? Chiar nu au nici un pic de constiinta?"

Alt lucru dureros l-am vazut la Cetatea Neamt. Acolo trebuia sa urci pana la cetate prin padure. Langa drumul ce ducea sus era un mare panou pe care scria ca aruncarea gunoaielor este strict interzisa. ,,Mda....sigur, cum sa nu?". In primul rand intr-o tara civilizata lumea ar sti din propria inertie sa NU arunce gunoaiele pe jos si nu ar fi nevoie de semne. In al doilea rand iarasi reprezinta o lovitura grea aruncata padurii...........

Originea blogului

2009-09-07T05:26:00.000-07:00

Am creeat blogul ca un loc unde sa stam, sa ne mai gandim un pic asupra lucrurilor, asupra a tot ce facem si a tot ceea ce am facut. Lumea nu mai este cum era. Oamenii sunt indiferenti, fiecare gandindu-se numai la el. Am uitat toata frumusetea vietii si tot ce ne intereseaza sunt banii.

Ei bine, am dedicat aceste cuvinte unora dintre oameni deoarece inca exista indivizi carora le pasa de acele cateva lucruri simple si se bucura de ele zi de zi.

Eu sper ca cititorii blogului meu sa se regaseasca printre acei oameni sau daca nu sa incerce sa mai cugeteze asupra vietii si asupra tuturor bucuriilor simple dar semnificative.